Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 1

 Rezultatele 6451 - 6460 din aproximativ 15906 pentru 1.

CORDAJ

... CORDÁJ , cordaje , s . n . 1. Totalitatea frânghiilor , sforilor și parâmelor unei corăbii . 2. Ansamblu de operații efectuate de o mașină de extracție în timpul unei curse a coliviilor ...

 

CORDAR

... CORDÁR , cordare , s . n . 1. Plăcuță de lemn ( de abanos ) de care sunt legate coardele la instrumentele cu arcuș . 2. Pană de lemn cu care se răsucește coarda ferăstrăului cu ...

 

CORDAT

... CORDÁT^1 , - Ă , cordați , - te , adj . În formă de inimă ; cordiform . CORDÁT^2 , cordate , s . n . ( La pl . ) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă ...

 

CORDEA

... CORDEÁ , cordele , s . f . 1. Panglică îngustă care servește ca ornament ( legată în păr , la gât , la pălărie etc . ) . 2. ( Zool . ) Tenie . 3. Pește marin în formă de panglică și ...

 

CORDELIER

... CORDELIÉR , cordelieri , s . m . 1

 

CORDENCI

... CORDÉNCI , cordenciuri , s . n . ( Pop . ) 1. Piesă componentă a războiului de țesut , constând dintr - o scândurică lungă cu crestături pe o margine , care oprește sulurile să dea înapoi ; cripalcă ...

 

CORDITĂ

... s . f . Cordită trofică ( Med . ; în sintagma ) = afecțiune a coardelor vocale care determină o disfonie manifestată prin scăderea potențialului de efort vocal . CORDÍTĂ^1

 

CORECȚIE

... CORÉCȚIE , corecții , s . f . 1. ( În trecut ) Pedeapsă corporală aplicată unui vinovat ; bătaie . 2. Cantitate care trebuie adăugată sau scăzută la indicațiile date de un instrument de măsurare pentru a ...

 

CORECT

... CORÉCT , - Ă , corecți , - te , adj . 1. Care respectă regulile , normele dintr - un domeniu dat ; așa cum trebuie . 2. ( Despre oameni ) Care are o ținută , o purtare , o atitudine ireproșabilă ; cinstit , leal ...

 

CORECTITUDINE

... CORECTITÚDINE s . f . 1. Calitatea de a fi corect ; lipsă de greșeli . 2. Ținută sau purtare corectă ; cinste . 3. ( Log . ) Însușire a gândirii care respectă ...

 

CORECTOR

... CORÉCTOR , - OÁRE , corectori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană însărcinată cu citirea și cu marcarea pe o corectură a greșelilor față de textul original , în vederea înlăturării ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>