Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIȘCARE

 Rezultatele 641 - 650 din aproximativ 707 pentru MIȘCARE.

TENDINȚĂ

... un scop determinat . 2. Forță care face ca un corp să se miște într - o anumită direcție ; direcția pe care o are un corp în mișcare

 

TEORIE

... științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât ...

 

TERMENVOX

TERMENVÓX , termenvoxuri , s . n . Aparat muzical electronic la care execuția se face prin mișcarea mâinii în apropierea unei

 

TERMOCONVECȚIE

... TERMOCONVÉCȚIE , termoconvecții , s . f . Mișcare

 

TERMONASTIE

... TERMONASTÍE , termonastii , s . f . Mișcare

 

TERMOTROPISM

... TERMOTROPÍSM s . n . Calitate a unor organe vegetale de a realiza o mișcare

 

TIC

... TIC ^2 , ticuri , s . n . Mișcare convulsivă , bruscă , spasmodică și repetată , rezultată din contractarea involuntară a unuia sau mai multor mușchi . TIC ^1 interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care ...

 

TIMP

TIMP , timpuri , ( II , V , rar IV ) s . n . , timpi , ( IV , înv . și II ) s . m . I. S . n . Dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor . II. S . n . și ( înv . ) m . 1. Durată , perioadă , măsurată în ore , zile etc . , care corespunde desfășurării unei acțiuni , unui fenomen , unui eveniment ; scurgere succesivă de momente ; interval , răstimp , răgaz . 2. Perioadă determinată istoric ; epocă . III. S . n . Stare a atmosferei într - o regiune , pe o perioadă dată , determinată de ansamblul factorilor meteorologici . IV. S . m . și ( rar ) n . Fiecare dintre fazele sau momentele unei mișcări , ale unei operații , ale unui fenomen , ale unei acțiuni etc . V. S . n . Categorie gramaticală specifică verbului , cu ajutorul căreia se exprimă raportul dintre momentul vorbirii , un moment de referință și momentul în care se petrece acțiunea sau în care este adevărată o anumită stare de

 

TITUBAȚIE

TITUBÁȚIE , titubații , s . f . ( Franțuzism ) Nesiguranță în mers și în

 

TONOU

... TONÓU , tonouri , s . n . Evoluție a unui avion aliat în zbor orizontal , în care acesta execută o mișcare

 

TONTOROI

TONTORÓI s . n . A juca ( În expr . ) ( sau a sări ) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri , fără ritm ; a țopăi . ( Fam . ; în expr . ) A juca ( pe cineva ) tontoroiul = a obliga ( pe cineva ) să se supună dorințelor , capriciilor cuiva . [ Var . : țonțorói s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>