Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUĂ

 Rezultatele 641 - 650 din aproximativ 1408 pentru DOUĂ.

DISCRIMINANT

... DISCRIMINÁNT , - Ă , discriminanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . ( Rar ) Discriminatoriu . 2. S . m . Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi

 

DISJUNCȚIE

DISJÚNCȚIE , disjuncții , s . f . Relație logică între două enunțuri care de obicei se exclud reciproc ; functor logic exprimat prin termenii disjunctivi " sau " , " ori " și "

 

DISJUNGE

DISJÚNGE , disjúng , vb . III . Tranz . ( Jur . ) A despărți două litigii care fuseseră unite , spre a le cerceta și soluționa în mod

 

DISPERS

DISPÉRS , disperse , adj . n . Sistem dispers ( Chim . ; în sintagma ) = amestec eterogen a două sau mai multor substanțe , dintre care cel puțin una este divizată în particule foarte

 

DISPUTĂ

DISPÚTĂ , dispute , s . f . 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane ; controversă ; p . ext . ceartă . 2. Luptă pentru întâietate , pentru tranșarea în favoarea sa a unei rivalități ; spec . Întrecere sportivă ; desfășurare a unei întreceri

 

DISTANȚĂ

DISTÁNȚĂ , distanțe , s . f . 1. Interval care desparte două puncte în spațiu ; depărtare . 2. Fig . ( Rar ) Deosebire , diferență . Distanța de la roșu la

 

DISTANȚA

DISTANȚÁ , distanțéz , vb . I . 1. Tranz . A lăsa o anumită distanță între două sau mai multe ființe sau lucruri ; a rări . 2. Refl . A se depărta ( de un punct fix , de cineva sau de ceva ) ; a lăsa în urmă , la o distanță ( tot mai ) apreciabilă ( pe cineva sau

 

DISTIH

DISTÍH , distihuri , s . n . Grup de două versuri cu structură metrică de obicei deosebită și care împreună alcătuiesc o strofă cu sens de sine

 

DIVORȚ

DIVÓRȚ , divorțuri , s . n . 1. Desfacere pe cale legală a unei căsătorii . 2. Fig . Nepotrivire , dezacord între două lucruri , acțiuni , idei

 

DIZAHARIDĂ

DIZAHARÍDĂ , dizaharide , s . f . Compus organic format din două molecule de monozaharide prin eliminarea dintre ele a unei molecule de

 

DOCAR

DOCÁR , docare , s . n . Trăsurică ușoară cu două sau cu patru

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>