Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UȘOR

 Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 659 pentru UȘOR.

UMECTA

... UMECTÁ , umectez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A umezi ușor

 

URMUȘOARĂ

URMUȘOÁRĂ , urmușoare , s . f . ( Pop . ) Urmuliță . - Urmă + suf . -

 

USCIOR

... USCIÓR s . m . v . ușor

 

VÂLCEA

VÂLCEÁ , vâlcele , s . f . 1. Vale îngustă și puțin adâncă , cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară ; vâlcică . 2. Pârâu mic de - a lungul unei vâlcele (

 

VÂNTUȘOR

... VÂNTUȘÓR , vântușoare , s . n . ( Rar ) Vântuleț . - Vânt + suf . - ușor

 

VÂNTURA

VÂNTURÁ , v ? ntur , vb . I . Tranz . 1. A trece boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare . 2. A vărsa de mai multe ori un lichid dintr - un vas în altul , pentru a - l răci , pentru a - l amesteca etc . 3. A mișca încoace și încolo , a agita . 4. Fig . A da în vileag , a povesti , a comenta vorbe , fapte etc . 5. Fig . A cutreiera , a colinda . 6. ( Rar ; despre vânt ) A sufla , a bate

 

VÂRFUȘOR

... VÂRFUȘÓR , vârfușoare , s . n . Vârfuleț . [ Var . : vârfșór s . n . ] - Vârf + suf . - ușor

 

VÂRTEJ

VÂRTÉJ , vârtejuri , s . n . I. 1. Porțiune din masa unui fluid în care acesta , datorită unui obstacol ivit în cale , are o mișcare de rotație ; turbion , bulboană . vâltoare , vârticuș . 2. Vânt puternic , vijelios , care se învârtește cu viteză pe loc , ridicând în aer obiecte ușoare ( praf , hârtii , frunze uscate etc . ) 3. Mișcare ( amețitoare ) în cerc . 4. Loc în creștetul capului omului sau pe pielea animalelor de unde părul pornește în toate direcțiile . II. Nume dat unor unelte care , atunci când funcționează , descriu o mișcare circulară : a ) fus pe care se desfășoară o funie sau un lanț la capătul cărora se află o găleată , și care se învârtește cu ajutorul unei manivele , folosit pentru a scoate apă din puț , pământ din gropi etc . ; b ) ( reg . ) unealtă cu care se poate ridica osia carului pentru a se repara roata ; c ) încuietoare la ușă sau la poartă , compusă dintr - o bucată de lemn care se învârtește în jurul unui cui ; d ) unealtă din lemn folosită pentru presat ( la teascul de stors struguri ) sau pentru strâns ( la masa dulgherului ) ; e ) unealtă de dogărie care servește la strângerea doagelor la butoaie , ciubere

 

VĂCUȘOARĂ

VĂCUȘOÁRĂ , văcușoare , s . f . Văcuță . - Vacă + suf . -

 

VĂSUȘOR

... VĂSUȘÓR , văsușoare , s . n . Diminutiv al lui vas ; văscior , văsuleț , văsuț . - Vas + suf . - ușor

 

VANDABILITATE

... VANDABILITÁTE s . f . Însușirea de a se vinde ( ușor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>