Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OAMENI

 Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 1679 pentru OAMENI.

DIAFAN

DIAFÁN , - Ă , diafani , - e , adj . ( În limbaj poetic ) Foarte puțin dens , foarte subțire , lăsând să străbată lumina , fără a permite distingerea clară a formelor și a contururilor ; ( despre față și mâinile omului ) cu pielea fină , delicată , palidă ( lăsând să se străvadă vinișoarele albastre ) . [ Pr . : di -

 

DIAVOL

... Ființă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău ; drac , satana , demon , necuratul , aghiuță . 2. Fig . Nume dat unui copil sau , p . ext . unui om

 

DISCORDAT

DISCORDÁT , - Ă , discordați , - te , adj . 1. ( Despre instrumente muzicale cu coarde ) Dezacordat . 2. Fig . ( Rar ; despre oameni ) Indispus ,

 

DISCORDIE

DISCÓRDIE , discordii , s . f . Neînțelegere , dezbinare între oameni , colectivități etc . ; disensiune , dezacord ; p . ext . ceartă , vrajbă ;

 

DISCRET

DISCRÉT , - Ă , discreți , - te , adj . I. 1. ( Despre oameni ) Care știe să păstreze o taină ce i s - a încredințat ; care este rezervat , reținut în vorbe și în acțiuni . 2. Fig . ( despre obiecte ) Care nu atrage atenția , nu șochează . II. 1. ( Mat . ; despre mărimi ) Format din unități distincte , obținute numai prin salturi unitare . 2. ( Fiz . ; despre semnale ) A cărui mărime este reprezentată printr - un număr finit de

 

DISTOMATOZĂ

DISTOMATÓZĂ , distomatoze , s . f . ( Med . ) Boală determinată de infestarea omului cu diferiți distomi ; p . restr . gălbează (

 

DOBITOC

... DOBITÓC , - OÁCĂ , dobitoci , - oace , subst . , adj . 1. S . n . Animal patruped ( domestic ) . 2. S . m . și f . , adj . ( Peior . ) ( Om

 

DOBITOCIE

... DOBITOCÍE , dobitocii , s . f . Atitudine , comportare , faptă , vorbă de om

 

DOCTORAL

DOCTORÁL , - Ă , doctorali , - e , adj . ( Despre manifestările omului ) Grav , solemn ; pedant , afectat ; încrezut ,

 

DOGORI

DOGORÍ , dogoresc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre soare , foc etc . ; la pers . 3 ) A răspândi o căldură puternică , arzătoare . 2. ( Despre oameni și despre părți ale corpului lor ) A fi aprins , încins , înfierbântat de o emoție , de boală etc . [ Var . : dogorî vb .

 

DOLIHOCEFAL

DOLIHOCEFÁL , - Ă , dolihocefali , - e , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care are craniul alungit din față către spate ; ( despre craniu ) alungit din față către spate . [ Var . : dolicocefál , - ă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>