Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BAZAI
Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 843 pentru BAZAI.
PÚNCER , punceri , s . m . Boxer al cărui mod de a boxa se bazează mai mult pe lovituri aplicate adversarului și mai puțin ( sau deloc ) pe evitarea loviturilor acestuia . [ Acc . și : puncér , var . ( după alte surse )
PUNCT , puncte , s . n . I. 1. Semn grafic mic și rotund , asemănător cu o înțepătură de ac , folosit ca semn de punctuație , pentru a indica pauze între propoziții sau fraze independente , pentru prescurtarea unui cuvânt sau care se pune deasupra literelor " i " , " j " etc . 2. Semn convențional în formă de punct ( I 1 ) , care indică pe o hartă așezările omenești , care marchează zarurile , piesele de domino etc . sau care este pus la dreapta unei note muzicale pentru a - i prelungi durata cu încă o jumătate din valoarea ei . 3. Punct ( I 1 ) folosit în matematică , indicând efectuarea unei înmulțiri . 4. Fel de a coase , de a broda , de a croșeta ; model de cusătură , de broderie etc . 5. ( În sintagma ) Punct tipografic = unitate de măsură pentru lungime , folosită în tipografie , 0 , 376 mm . 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza depărtării . 7. ( În sintagma ) Punct de ochire = locul din țintă în care trăgătorul potrivește precis linia de ochire . II. 1. Figură geometrică plană fără nici o dimensiune ( reprezentată prin partea comună a două linii care se întâlnesc ) . 2. Valoare a unei mărimi , mai ales ...
QUAKERÍSM s . n . Doctrina pacifistă și austeră a quakerilor bazată pe teama de a doua venire a lui Mesia . [ Pr . : cuei -
QUETZÁL s . m . Unitate monetară de bază a Guatemalei . [ Pr . : che - țál ] - Cuv .
RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;
RADICÁL , - Ă , radicali , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. De bază , fundamental , esențial . 2. Care preconizează reforme adânci , acțiuni hotărâtoare ; schimbări fundamentale . II. S . m . 1. ( Mat . ) Rădăcină . 2. ( Chim . ) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într - o reacție chimică și care se comportă ca un element unic . 3. ( Lingv . )
... pod etc . , pentru a împiedica eroziunea , spălarea pământului de către ape și adâncirea albiei . 3. Boltă de beton sau de piatră așezată la baza
RADIODIAGNÓSTIC , radiodiagnostice , s . n . Diagnostic medical bazat pe examinare radiologică . [ Pr . : - di -
... RADIOFÍZICĂ s . f . Disciplină care studiază producerea și propagarea undelor electromagnetice , influența stării atmosferei asupra acestora etc . constituind baza
RADIOGONIOMETRÍE s . f . Metodă de determinare a direcției din care se emit unde radio , bazată pe utilizarea proprietăților antenelor receptorului . [ Pr . : - di - o - go - ni -
RADIOINTERFEROMÉTRU , radiointerferometre , s . n . ( Astron . ) Radiotelescop a cărui funcționare se bazează pe interferența radioundelor ce ajung la un sistem de două sau de mai multe antene cu care este echipat radiotelescopul . [ Pr . : - di - o -