Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CELE

 Rezultatele 621 - 630 din aproximativ 1012 pentru CELE.

OPERETĂ

OPERÉTĂ , operete , s . f . Compoziție muzical - dramatică ușoară , scrisă pentru soliști , cor și orchestră pe un libret cu conținut agreabil , în care cupletele cântate alternează cu cele

 

OPLEAN

OPLEÁN , oplene , s . n . Fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă și fixează tălpile saniei ;

 

OPTA

OPTÁ , optez , vb . I . Intranz . ( Cu determinări introduse prin prep . " pentru " ) A alege , a prefera din două sau mai multe lucruri , soluții , situații etc . pe cea considerată mai convenabilă ; a se decide în favoarea cuiva sau a

 

OPTIM

... ÓPTIM , - Ă , optimi , - e , adj . Cel

 

OPTIMISM

OPTIMÍSM s . n . Concepție filozofică potrivit căreia în lume binele precumpănește asupra răului , iar lumea existentă este cea mai bună dintre lumile posibile ; atitudine a omului care privește cu încredere viața și viitorul ; tendință de a vedea latura bună , favorabilă a

 

ORBITĂ

ORBÍTĂ , orbite , s . f . 1. Traiectorie în formă de curbă ( închisă ) pe care o parcurge un mobil . 2. Fiecare dintre cele două cavități osoase ale craniului , în care se află globul ocular . 3. Fig . Sfera sau mediul unei activități oarecare ; sferă de acțiune sau de

 

ORCIC

ORCÍC , orcicuri , s . n . Fiecare dintre cele două bucăți de lemn prinse de crucea căruței , a trăsurii etc . , de capetele cărora se agață ștreangurile

 

ORGANUM

ORGÁNUM s . n . Una dintre formele cele mai vechi ale muzicii pe mai multe voci distincte , care consta dintr - un contrapunct improvizat pe o temă de cânt

 

ORIENT

ORIÉNT s . n . Unul dintre cele patru puncte cardinale , situat în direcția în care răsare soarele ; răsărit , est ; p . ext . spațiul geografic situat la est față de un punct de referință ( îndeosebi Asia și estul Africii ) ; nume generic pentru țările sau popoarele din acest spațiu . [ Pr . : - ri -

 

ORTODOXIE

ORTODOXÍE s . f . 1. Confesiune creștină care a păstrat neschimbate dogmele , tradiția , cultul și organizarea bisericească fixate prin cele șapte sinoade ecumenice ; p . ext . biserica ortodoxă ; religia ortodoxă . 2. Conformitate , concordanță cu principiile tradiționale ale doctrinei bisericii creștine

 

ORTODROMĂ

... ORTODRÓMĂ , ortodrome , s . f . Drumul cel

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>