Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFLAT
Rezultatele 621 - 630 din aproximativ 800 pentru AFLAT.
PUNCTAVERÁJ , punctaveraje , s . n . Raportul dintre punctele marcate și cele primite , care departajează doi sportivi sau două echipe aflate la egalitate de puncte . - V. golaveraj ,
PUNTÍȚĂ , puntițe , s . f . 1. Puntișoară . 2. Interval aflat între găurile țevilor la o placă tubulară a unei căldări de aburi . - Punte + suf . -
PUPÍL , - Ă , pupili , - e , s . m . și f . Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva ( altul decât
RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;
... RĂRÍ , răresc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre obiecte de același fel ) A fi , a se afla , a deveni ( mai ) rar față de celălalt ( în timp sau în spațiu ) . 2. Refl . și tranz . A fi , a deveni ...
RĂSTURNÁT , - Ă , răsturnați , - te , adj . Care se află cu susul în jos , invers decât este normal . V.
RĂTĂCÍ , rătăcesc , vb . IV . 1. Refl . A pierde drumul , a greși direcția , a nu mai ști unde se află . 2. Intranz . A pribegi , a hoinări , a colinda . 3. Tranz . A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva ; a
RADIOVACÁNȚA s . f . art . Post de radio sezonier cu emisiuni specifice destinate celor aflați în vacanță . [ Pr . : - di - o - ] - Radio ^2 +
RÁNDĂ , rande , s . f . Pânză trapezoidală aflată pe catargul de la
RAR , - Ă , rari , - e , adj . , s . f . I. Adj . 1. Care , într - un șir de lucruri sau de ființe de același fel , se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită . 2. ( Despre un întreg ) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei . Pânză rară . 3. ( Adesea adverbial ) Care se petrece , se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într - un timp mai lung decât cel obișnuit ; care se desfășoară într - un ritm lent . 4. ( Adesea adverbial ) Care este puțin numeros , care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate . 5. Distins , ales , scump , prețios ( prin faptul că nu se întâlnește prea des ) , superior ( ca merit sau ca valoare ) . II. S . f . ( Reg . ) Un fel de mreajă de pescuit , cu o împletitură rară ( I
REȘEDÍNȚĂ , reședințe , s . f . Sediul unei autorități sau al unei persoane ( oficiale ) ; localitate sau clădire în care se află acest