Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUĂ
Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 1408 pentru DOUĂ.
DESCHÍDE , deschíd , vb . III . 1. Tranz . A da la o parte , a împinge în lături o ușă , o fereastră , un capac etc . care închide ceva . 2. Tranz . A desface , a face să nu mai fie împreunat sau strâns . 3. Tranz . A desface , a dezlipi un plic , a scoate din plic , a despături o scrisoare ( pentru a lua cunoștință de conținut ) . 4. Refl . ( Despre pământ sau formații ale lui ; p . anal . despre valuri ) A se despica , a se crăpa . 5. Tranz . ( Adesea fig . ) A săpa , a tăia , a croi un drum , o șosea , o cărare . 6. Tranz . A porni o acțiune ( juridică ) , a face începutul ; a începe . 7. Tranz . A face să ia naștere , să funcționeze , a înființa , a organiza o școală , o instituție etc . 8. Tranz . ( În expr . ) A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză ; fig . a face o digresiune în cursul unei expuneri . 9. ...
DESCRIPTÍV , - Ă , descriptivi , - e , adj . 1. Care descrie ; care conține o descriere . 2. ( În sintagma ) Geometrie descriptivă = ramură a geometriei care folosește metode de cercetare bazate pe reprezentarea unui punct din spațiu cu ajutorul proiecțiilor pe două
DESPERECHEÁ , desperechez , vb . I . Tranz . 1. A despărți , a desface două elemente , lucruri , ființe etc . care formează o pereche . 2. A scoate o parte dintr - o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate ; a descompleta . - Des ^1 - + [ îm ]
DESPICÁ , despíc , vb . I . 1. Tranz . A tăia , a sparge de - a lungul , desfăcând în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz . și refl . A ( se ) crăpa , a ( se ) spinteca ( pe o anumită porțiune ) . 3. Tranz . A străbate de - a curmezișul ( văzduhul , o mulțime compactă etc . ) . 4. Tranz . Fig . A pătrunde cu perspicacitate un lucru complex ; a analiza , a interpreta , a explica , a dezlega ; p . ext . a expune
... dreaptă , întinsă ( după ce a fost îndoit ) ; a se îndrepta , a se destinde . [ Prez . ind . și : dezdoiésc ] - Dez - + [ în ] doi
DIÁBOLO s . n . Jucărie formată dintr - un fel de mosoraș subțiat la mijloc , care se aruncă în sus și se prinde pe o sforicică întinsă între două
DIACHÉNĂ , diachene , s . f . Fruct format din două achene lipite între ele . [ Pr . : di -
DIAFONÍE s . f . Trecere nedorită a semnalelor de pe un canal pe altul la sisteme audio cu două sau mai multe canale . [ Pr . : di -
DIALÓG , dialoguri , s . n . 1. Convorbire între două persoane . 2. Operă literară scrisă sub formă de dialog . [ Pr . : - di -
DIAMÉTRU , diametre , s . n . 1. Segment de dreaptă care unește două puncte ale unui cerc sau ale unei sfere , trecând prin centrul lor ; lungimea acestui segment . 2. ( În sintagma ) Diametru aparent = unghi sub care un observator vede diametrul ( 1 ) unui obiect depărtat , în special al unui astru . [ Pr . : di -
DIASISTÉM , diasisteme , s . n . ( Lingv . ) Sistem lingvistic desprins din analiza a două sisteme ( graiuri , dialecte ) cu similitudini parțiale ; supersistem . [ Pr . : di -