Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AJUTOR

 Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 810 pentru AJUTOR.

RECTOSCOPIE

RECTOSCOPÍE , rectoscopii , s . f . ( Med . ) Examinare a rectului cu ajutorul

 

RECURGE

... la ceva , a se servi , a se folosi de . . . ; a cere ( sau a se adresa cuiva pentru ) ajutor

 

REDRESOR

REDRESÓR , - OÁRE , redresori , - oare , s . n . , adj . I. S . n . 1. Aparat sau dispozitiv cu ajutorul căruia se obține , dintr - un curent electric alternativ , un curent electric continuu . 2. Lentilă , sistem de lentile sau de prisme , folosite pentru a îndrepta imaginea răsturnată dată de obiectivul unui instrument optic . 3. Dispozitiv care readuce în direcția inițială un curent de fluid abătut de un obstacol oarecare . II. Adj . Care

 

REDUCE

REDÚCE , redúc , vb . III . Tranz . 1. A micșora , a scădea , a diminua ( ca proporții , cantitate , intensitate ) . 2. A restrânge , a limita , a mărigini . 3. A scoate oxigenul dintr - o combinație cu ajutorul unui agent chimic . 4. ( Înv . ) A cuceri , a subjuga , a cotropi . [ Perf . s . redusei , part .

 

REFEC

REFÉC , refecuri , s . n . Cusătură cu ajutorul căreia se îmbină două bucăți de material textil , ale căror margini se îndoaie și se prind sub îndoitură , ca să nu se destrame ;

 

REFIERBĂTOR

REFIERBĂTÓR , refierbătoare , s . n . Schimbător de căldură tubular , pentru fierberea unui lichid cu ajutorul aburului . - Refierbe + suf . -

 

REFRACTOR

REFRACTÓR , refractoare , s . n . 1. Lunetă astronomică al cărei obiectiv este o lentilă . 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția fluxului luminos emis de o sursă luminoasă prin fenomenul de refracție . 3. ( Astron . ) Telescop în care imaginea se obține cu ajutorul unui obiectiv alcătuit din mai multe

 

REFRIGERATOR

REFRIGERATÓR , refrigeratoare , s . n . Aparat sau parte dintr - o instalație frigorigenă , în care se produce , în general cu ajutorul energiei electrice , scăderea temperaturii până aproape de

 

REFULA

REFULÁ , refulez , vb . I . Tranz . 1. A respinge , a înăbuși din domeniul conștientului în subconștient imagini , dorințe , reprezentări , idei sau tendințe neplăcute , care contrazic conștiința morală a individului . 2. ( Tehn . ) A deplasa sau a împinge , cu ajutorul unei pompe , un fluid într - o conductă sau într - un recipient . 3. A prelucra la cald sau la rece piesele de metal prin batere cu ciocanul sau prin presare la unul dintre capete , cu scopul de a schimba , parțial sau total , forma

 

REMONTOAR

REMONTOÁR , remontoare , s . n . Mecanism cu ajutorul căruia se întoarce un

 

REOSCOPIC

REOSCÓPIC , - Ă , reoscopici , - ce , adj . Obținut cu ajutorul reoscopului , de reoscop . [ Pr . : re -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>