Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VECHI
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 391 pentru VECHI.
BULÚC , bulucuri , s . n . 1. Număr mare de oameni strânși la un loc ; droaie , gloată . 2. ( În vechea organizare a armatei din țările românești ) Unitate militară tactică formată din mercenari , care corespundea aproximativ efectivului unei companii ; bulucbășie ; p . ext . ceată de oameni
... BUNĂSTÁRE s . f . Situație materială bună , prosperă ; prosperitate . [ Gen . - dat . : bunăstării și ( mai vechi
... BURG , burguri , s . n . Castel medieval ; cetate , așezare fortificată , cu caracter militar sau administrativ ; oraș medieval ; p . ext . oraș vechi
BUSTROFEDÓN s . n . Fel de scriere foarte veche în care rândurile mergeau fără discontinuități de la stânga la dreapta și de la dreapta la
CÂRPĂ , cârpe , s . f . Bucată de pânză sau de stofă ( veche ) , folosită de obicei în gospodărie ( la ștergerea prafului , a vaselor etc . ) , ca materie primă în industria hârtiei
CĂCIULÁR , căciulari , s . m . 1. Meseriaș care lucrează căciuli . 2. Infanterist în vechea armată română . - Căciulă + suf . -
CABÁLĂ , cabale , ( 2 ) s . f . 1. Interpretare ebraică ezoterică și simbolică a Vechiului testament ; doctrină bazată pe această interpretare . 2. Fig . Uneltire ,
CANÓN , canoane , s . n . 1. Regulă , dogmă bisericească ; tipici . 2. Pedeapsă dată de biserică la călcarea unui canon ( 1 ) . 3. Nume dat cărților Vechiului și Noului Testament . 4. Regulă care face parte dintr - un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci ; p . ext . regulă rigidă , formalistă . 5. Compoziție muzicală în care două sau mai multe voci , intrând succesiv , execută împreună aceeași melodie . 6. Literă de tipar , având corpul de 36 de puncte tipografice , cu care se tipăreau în trecut cărțile
CANTÁBRI s . m . pl . Veche populație din Spania , supusă de romani după o îndelungată
CARBINÓL , carbinoli , s . m . Denumire veche a alcoolului
CARBOAVĂ , carboave , s . f . Veche monedă rusească de argint sau bacnotă de hârtie , egală în valoare cu o rublă ( odinioară cu circulație și în țările românești ) ;