Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URINĂ

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 78 pentru URINĂ.

PIURIE

PIURÍE , piurii , s . f . Stare patologică provocată de infecția căilor urinare și caracterizată prin prezența puroiului , a leucocitelor și a germenilor microbieni în urină . [ Pr . : pi -

 

PLOSCĂ

PLÓSCĂ , ploști , s . f . 1. Vas de lemn , de lut ars , de metal sau de piele , cu capacitate mică , rotund și turtit , cu gâtul scurt și strâmt , în care se ține băutură și care se poartă atârnat de o curea . 2. ( Înv . ) Vas în care vânătorul își ținea praful de pușcă . 3. Vas făcut din tablă smălțuită , sticlă , material plastic etc . , cu o deschizătură largă în partea de sus , în care urinează bolnavii imobilizați la

 

POLIURIE

POLIURÍE , poliurii , s . f . Simptom clinic caracterizat prin eliminare de urină în cantitate mai mare decât cea normală . [ Pr . : - li -

 

PORFIRIE

PORFIRÍE , porfirii , s . f . Boală provocată de unele tulburări în metabolismul pigmentului sangvin , caracterizată prin producerea excesivă de porfirine , care se elimină în cantități mari prin

 

PSEUDOCILINDRU

PSEUDOCILÍNDRU , pseudocilindri , s . m . Formație cu aspect cilindric , alcătuită din aglutinări de celule , din conglomerate de cristale sau de săruri amorfe etc . prezente în urină . [ Pr . : pse - u - ] - Pseudo - +

 

RECOLTA

RECOLTÁ , recoltez , vb . I . Tranz . 1. A strânge , a aduna , a culege recolta . 2. ( Med . ) A lua sânge , spută , urină etc . de la oameni sau de la animale , pentru a le supune unor examene de

 

RINICHI

... RINÍCHI , rinichi , s . m . Fiecare dintre cele două organe interne ale omului și ale animalelor superioare , care secretează și excretează urina

 

TENESME

... TENÉSME s . f . pl . Simptom care apare în unele boli , caracterizat prin necesitatea ineficientă și uneori dureroasă de a urina

 

UD

UD , - Ă , uzi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . Pătruns , îmbibat de apă sau de alt lichid ; îmbibat de umezală , foarte umed ; murat ( 3 ) . 2. S . n . Urină . Bășica

 

UDA

... 2. Tranz . ( Despre ape ) A străbate un ținut ( pe care îl alimentează cu apă ) . 3. Refl . ( Mai ales despre sugari ) A urina

 

UREE

URÉE s . f . Substanță organică incoloră , cristalizată , care se găsește în urină și în sânge ( produsă de dezagregarea substanțelor azotoase în organismul animal ) sau se obține pe cale sintetică , fiind folosită ca îngrășământ agricol sau la fabricarea unor mase plastice , a unor medicamente etc . ( Pr . : - re -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>