Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TURTI
Rezultatele 61 - 68 din aproximativ 68 pentru TURTI.
SIMÍT , simiți , s . m . Un fel de covrig turtit făcut din cocă mai moale decât a covrigilor obișnuiți , presărat cu semințe de
SMARÍD , smarizi , s . m . Pește marin migrator , lung până la 20 cm , cu corpul alungit , ușor turtit lateral , cu botul ascuțit și gura largă ( Spicara smaris
SOMN ^2 , ( rar ) somnuri , s . n . Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor , necesară redresării forțelor , caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței , prin relaxare musculară , prin încetinirea circulației , a respirației și prin vise ; starea celui care doarme . SOMN ^1 , somni , s . m . Pește teleostean răpitor cu corpul lung , fără solzi , lățit în partea de dinainte , cu capul turtit , cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi ( Silurus
STIL , stiluri , s . n . I. 1. Mod specific de exprimare într - un anumit domeniu al activității omenești , pentru anumite scopuri ale comunicării ; fel propriu de a se exprima al unei persoane ; spec . totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le folosește un scriitor pentru a obține anumite efecte de ordin artistic . 2. Ansamblul particularităților de manifestare specifice unui popor , unei colectivități sau unui individ . 3. Fiecare dintre cele două principale sisteme de calculare a timpului calendaristic , între care există o diferență de 13 zile . II. Condei de metal sau de os , ascuțit la un capăt și turtit la celălalt , cu care se scria în antichitate pe tăblițele de ceară . III. ( Bot . ) Porțiune subțire și cilindrică a pistilului , care pornește de la ovar și se termină cu stigmatul . [ Pl . și : ( III )
... STRIVÍ , strivésc , vb . IV . 1. Tranz . A turti , a zdrobi , a omorî prin presare , strângere . 2. Tranz . și refl . A ( se ) îngrămădi , a ( se ) înghesui ...
STRIVÍT , - Ă , striviți , - te , adj . Zdrobit , sfărâmat , turtit sau omorât prin presare , strângere . - V.
TORPÍLĂ , torpile , s . f . 1. Proiectil submarin prevăzut cu motor propriu și cu încărcătură explozivă , care se lansează împotriva unei nave inamice de pe o navă de luptă , din avion sau de pe coastă . 2. Pește marin cu schelet cartilaginos , cu corpul turtit dorsal și ventral , capabil să producă la atingere , descărcări electrice cu care își ucide prada ( Torpedo marmorata ) . 3. ( Ieșit din uz ; în compusul ) Om - torpilă = torpilă ( 1 ) condusă la țintă de unul sau doi oameni , care se îndepărtau după ce o prindeau de fundul
ZGLĂVÓC , - OÁCĂ , zglăvoci , - oace , subst . 1. S . f . ( și m . ) Pește mic de culoare cenușie - cafenie , cu capul mare și turtit , cu corpul îngust , fără solzi , răspândit în apele repezi de munte ; babă , moacă ( Cottus gobio ) . 2. S . m . Floare de cânepă ( mai ales a cânepii de toamnă ) . 3. S . m . ( Bot . ) Albăstrea . [ Var . : glăvoácă s .