Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TREBUIE
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 195 pentru TREBUIE.
ETÁPĂ , etape , s . f . 1. Interval de timp , stadiu în dezvoltarea unui proces , caracterizat , de obicei , prin evenimente importante ; fază . 2. Distanță străbătută de o unitate în marș în curs de 24 de ore . 3. Porțiune determinată dintr - o competiție sportivă de mare fond , care trebuie parcursă fără
EU , ( I ) pron . pers . 1 sg . ( II ) euri , s . n . I. Pron . pers . 1 sg . 1. ( La nominativ , ține locul numelui persoanei care vorbește , cu funcțiune de subiect ) Eu merg . 2. ( La dativ , în formele mie , îmi , mi ) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le - a spus . 3. ( La acuzativ , în formele mine , mă , m - ) Oamenii mă laudă . 4. ( Urmat de unul , una la diferite cazuri , exprimă ideea de izolare ) Mie unuia nu - mi trebuie . II. S . n . ( Fil . ) Ceea ce constituie individualitatea , personalitatea cuiva ; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului . [ Pr . : ( I ) ieu . - Var . : ( I , pop . ) io pron . pers . 1
EVIDÉNT , - Ă , evidenți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care este atât de clar încât nu mai trebuie dovedit ; vădit ,
EXTENSÓR , - OÁRE , extensori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care are rolul de a întinde . 2. S . n . Aparat pentru dezvoltarea mușchilor , format dintr - unul sau din mai multe arcuri de oțel sau din benzi de cauciuc cu capetele prinse în două mânere , care trebuie întinse cu
EXTINGÍBIL , - Ă , extingibili , - e , adj . Care poate fi stins ; spec . ( despre acțiuni judiciare ) care trebuie
... FIZICALÍSM s . n . Concepție neopozitivistă , după care limbajul fizicii ar trebui
GABARÍT , gabarite , s . n . Șablon în al cărui contur , format din linii drepte sau curbe , trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil ; contur , format din linii drepte sau curbe , care limitează dimensiunile maxime ale profilului unui obiect , ale unei construcții
GARÁJ , garaje , s . n . 1. Clădire sau încăpere ( special amenajată ) pentru adăpostirea ( și întreținerea ori repararea ) autovehiculelor . 2. ( în sintagma ) Linie de garaj = linie ferată pe care sunt dirijate vagoanele când trebuie să staționeze mai multă vreme într - o gară sau care face legătura între locul de încărcare și descărcare a vagoanelor și liniile pe care circulă efectiv
GERÍD , geriduri , s . n . ( înv . ) Numele unui joc turcesc în care călăreții aruncau , din galop , un băț în formă de suliță spre adversar , și pe care acesta trebuia să - l prindă tot din goana
GÍOL , gioale , s . n . ( La jocul de arșice ) Cantitatea de arșice pe care trebuie să o pună la un joc fiecare
GRÁBNIC , - Ă , grabnici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) Care se grăbește , care arată grabă ; care se întâmplă repede , pe neașteptate ; care nu poate aștepta , nu poate întârzia , care trebuie făcut fără întârziere . Mers grabnic . Moarte grabnică . Treabă grabnică . - Grabă + suf . -