Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTICULAR

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 87 pentru PARTICULAR.

PARTICULARISM

... PARTICULARÍSM^2 s . n . ( Rar ) Caracter intim , personal , specific al cuiva sau a ceva . - Particular + suf . - ism . PARTICULARÍSM^1 s . n . Concepție ideologică și politică conform căreia se pretinde autonomia unei provincii , a unei părți dintr - un stat ...

 

PARTICULARITATE

... PARTICULARITÁTE , particularități , s . f . Caracterul a ceea ce este particular

 

PARTICULARIZA

... PARTICULARIZÁ , particularizez , vb . I . Refl . și tranz . fact . A deveni sau a face să devină particular

 

PENSION

PENSIÓN , pensioane , s . n . Instituție particulară de învățământ din trecut ( unde elevii erau găzduiți în perioada școlarizării ) ; pensionat . [ Pr . : - si - on . - Var . : ( înv . ) pansión s .

 

PRECEPTOR

PRECEPTÓR , preceptori , s . m . Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil ( dintr - o familie bogată ) . - V. meditator , pedagog , educator . [ Acc . și :

 

PREPARATOR

PREPARATÓR , - OÁRE , preparatori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care pregătește ceva , care servește pentru pregătire ; pregătitor . 2. S . m . și f . Persoană care prelucrează anumite materiale pentru a obține un produs . 3. S . m . și f . Membru al corpului didactic universitar care ocupă prima treaptă din ierarhia învățământului superior . 4. S . m . și f . Persoană care dă lecții particulare unui elev ; meditator . - Prepara + suf . - tor . Cf . fr . %

 

PRIVAT

... PRIVÁT , - Ă , privați , - te , s . f . 1. Adj . ( Livr . ) Particular

 

PRIVATIZA

PRIVATIZÁ , privatizez , vb . I . A trece întreprinderi sau instituții din proprietatea statului în proprietatea particulară . - Privat + suf . -

 

PRIVATIZAT

PRIVATIZÁT , - Ă , privatizați , - te , adj . Care a trecut din proprietatea statului în proprietatea particulară . V.

 

REGIE

... teatru , de cinema , de operă etc . 2. Sistem de executare a unei lucrări sau de exploatare a unui bun public sau particular de către un administrator care urmează să justifice conturile față de organele superioare sau față de proprietar . 3. ( Înv . ) Instituție însărcinată cu perceperea unor impozite ...

 

REGISTRU

REGÍSTRU , registre , s . n . 1. Condică , caiet , sistem de fișe etc . în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ , comercial etc . 2. Sertar sau clapă de oțel , de fontă , de material ceramic etc . , care servește la reglarea tirajului sau la închiderea canalelor de fum de la căldările de abur sau de la cuptoarele industriale . 3. ( Arhit . ) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale care se întind pe toată lungimea unei fațade . 4. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei . 5. ( În sintagma ) Registrul navelor = instituție de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție , de recepție și de exploatare a navelor comerciale . 6. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat . 7. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci , cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă , fără schimbarea timbrului . 8. ( Inform . ) Dispozitiv folosit în calculatoarele electronice , destinat păstrării temporare a

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>