Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OȚEL

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 186 pentru OȚEL.

CROM

CROM s . n . Element chimic , metal dur , de culoare cenușie deschisă , folosit la cromaj , la fabricarea unor oțeluri speciale , a unor compuși întrebuințați în vopsitorie , în tăbăcărie

 

CROMAT

... CROMÁT^2 , - Ă , cromați , - te , adj . Care conține crom ; acoperit cu un strat de crom . Oțel

 

CROMIZARE

... CROMIZÁRE , cromizări , s . f . Tratament termochimic de îmbogățire cu crom , prin difuzie , a stratului superficial al unei piese de oțel

 

CRUCE

... 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în ...

 

CUIRASĂ

... CUIRÁSĂ , cuirase , s . f . 1. Armătură formată din plăci de oțel special , cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă . 2. Îmbrăcăminte de piele , din zale ...

 

DĂRĂCITOR

... OÁRE , dărăcitori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Muncitor specializat în dărăcit , care lucrează la dărăcit . 2. S . n . Perie cu dinți rari de oțel

 

DALTĂ

... DÁLTĂ , dălți , s . f . Unealtă de oțel

 

DAMASCHINA

... DAMASCHINÁ , damaschinez , vb . I . Tranz . 1. A îmbrăca în damasc . 2. A încrusta , într - un obiect de oțel

 

DAMASCHINAJ

... s . n . Procedeu ( de origine orientală ) de încrustare a unor fire de aur sau de argint într - un obiect de fier sau de oțel

 

DARAC

... DARÁC , darace , s . n . 1. Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna , cânepa sau inul , formată dintr - un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel , fixați pe un suport . 2. Mașină de lucru alcătuită din două piese cu suprafețe cilindrice concentrice și cu dinți în formă de cuie , folosită pentru ...

 

DARDĂ

... DÁRDĂ , darde , s . f . ( Înv . ) Suliță scurtă , armată cu un vârf de oțel

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>