Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MORT

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 154 pentru MORT.

HEMICRIPTOFITĂ

HEMICRIPTOFÍTĂ , hemicriptofite , adj . f . , s . f . ( Plantă perenă ) la care mugurii de reînnoire apar în dreptul suprafeței solului sau sub stratul de frunze moarte sau de mușchi care acoperă

 

INFERN

INFÉRN s . n . 1. Loc unde sălășluiesc sufletele celor păcătoși , după moarte , supuse la chinuri veșnice ; iad , gheenă , tartar ; hades , orc . 2. Fig . Loc de dezordine și de confuzie ; viață plină de chinuri , mizerabilă ; situație chinuitoare , greu de suportat , tortură sufletească . [ Pl . și : ( rar ) infernuri ,

 

INSOLAȚIE

INSOLÁȚIE , insolații , s . f . 1. Stare patologică provocată de expunerea îndelungată a corpului la acțiunea razelor solare și care se manifestă prin febră , dureri de cap , amețeli , greață , delir etc . ( putând duce la moarte ) . 2. Iluminare a unei suprafețe de razele solare . 3. Tratament prin expunere la

 

JARDĂ

... JÁRDĂ , jarde , s . f . Os mort

 

JELI

... văita ; a se tângui , a se căina , a se jelui ( 1 ) . 2. Tranz . și intranz . A boci un mort

 

LEMURI

LEMÚRI s . m . pl . Suflete ale morților în credințele vechilor

 

LEPĂDA

... veșmânt , a - și scoate haina , încălțămintea etc . 4. Intranz . ( Despre femei și despre femelele animalelor ) A naște înainte de termen un făt mort ; a avorta . II. Fig . 1. Tranz . A lăsa ceva sau pe cineva undeva ; a îndepărta , a alunga ...

 

LETAL

LETÁL , - Ă , letali , - e , adj . ( Med . ) Care provoacă moartea ; mortal , de

 

LUGUBRU

LUGÚBRU , - Ă , lugubri , - e , adj . Care exprimă sau produce groază ; care amintește de moarte ; înfiorător , macabru , sumbru ,

 

LUME

LÚME , lumi , s . f . I. 1. Totalitate a celor existente în realitate ; univers , cosmos . 2. Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili , constituind un sistem organizat ; sistem solar , sistem planetar . 3. Globul pământesc ( cu întreaga lui viață animală și vegetală ) , pământul locuit de om . 4. ( Înv . și reg . ) Lumină . Lumea ochiului ( sau ochilor ) = pupila ochiului ( sau ochilor ) . II. 1. Populația globului pământesc , omenirea întreagă ; umanitatea . 2. Categorie de oameni , grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii , al culturii , al felului de viață etc . și care prezintă trăsături specifice . Lumea artiștilor . 3. Oameni , mulțime , public ; societate , mediu social . III. 1. Mediu în care se desfășoară existența umană ; viață , existență . 2. ( În sintagmele ) Lumea albă = ( în basme ) viața pământească , în care trăiesc oamenii . Lumea neagră = ( în basme ) viața subpământeană , în care ar trăi duhurile rele . Lume de apoi ( sau lumea cealaltă , ceea lume ) = a ) ( în concepțiile religioase ) viața de dincolo de moarte ; b ) ( în basme ) regiune imaginată dincolo de acest pământ , celălalt

 

MÂNTUI

MÂNTUÍ , m ? ntui , vb . IV . Tranz . și refl . 1. ( Pop . ) A ( se ) salva ( dintr - o primejdie , din robie , de la moarte etc . ) . 2. ( Pop . ) A ( se ) vindeca ( de o boală ) . 3. ( În limbaj bisericesc ) A ierta sau a obține iertarea pentru păcatele săvârșite , a scăpa de pedeapsa divină ; a ( se ) izbăvi , a ( se ) salva . 4. ( Pop . ) A ( se ) termina , a ( se ) isprăvi , a ( se )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>