Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUMINA
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 105 pentru LUMINA.
LEVOGÍR , - Ă , levogiri , - e , adj . ( Despre unele substanțe optice ) Care deviază planul de polarizare a luminii spre stânga ( în raport cu observatorul care privește lumina din
... LUCÍ , lucesc , vb . IV . Intranz . 1. A răspândi lumină ; a străluci , a lumina . 2. A sclipi din cauza luminii ; a scânteia . 3. Fig . ( Despre idei , sentimente ...
... LÚCIU , - IE , lucii , ( I ) adj . , luciuri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. ( Despre obiecte ) Care răsfrânge razele de lumină , care lucește ( 1 ) ; lucitor , lucios . 2. Cu lustru ^1 , lustruit ; neted ; p . ext . alunecos . 3. ( Despre terenuri , drumuri etc . ) Acoperit de gheață ; lunecos . II. S ...
... cilindru subțire , făcut din ceară sau din altă materie grasă solidificată , având la mijloc un fitil de material textil , care , aprins , arde cu flacără , producând lumină . 2. ( Înv . ) Unitate de măsură convențională pentru intensitatea luminii , aproximativ egala cu o candelă . 3. Plantă erbacee cu flori gălbui , dispuse într - un spic lung ...
... de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente ( cu sau fără flacără ) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc ; efectul acestei radiații . 2. Izvor , sursă de lumină ( I 1 ) . 3. ( Și în sintagma lumina ochiului ) Pupilă ; p . ext . ochi , privire . II. Fig . Ceea ce aduce claritate în mintea omenească ; învățătură , cultură , educație ... sau dintre fețele interioare opuse ale unui gol . 2. ( Înv . ; urmat de determinări ) Suprafață . 3. Stăvilarul morii . [ Pl . și : ( înv . ) lumine ] - Probabil din lume ( înv . ) " lumină
MAȘINÍST , - Ă , mașiniști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( Rar la f . ) Persoană care conduce o mașină ( 1 ) , supraveghează funcționarea ei , o repară etc . ; mecanic . 2. S . m . și f . ( Rar la f . ) Persoană care așază decorurile pe scenă , aprinde și stinge luminile , mânuiește aparatele cu efecte sonore etc . 3. Adj . Care ține de mașini ( 1 ) , care se referă la mașini și la producția de mașini , propriu
MIRÁJ , miraje , s . n . I. 1. Fenomen optic produs prin refracția treptată a luminii în straturi de aer cu densități diferite , datorită căruia în unele regiuni apar la orizont imagini răsturnate și suplimentare ale unor părți din natură , ale unor lucruri îndepărtate etc . , ca și cum s - ar reflecta într - o apă ; p . ext . fata morgana . 2. Fig . Imagine înșelătoare ; închipuire , iluzie deșartă . 3. Fig . Farmec , atracție irezistibilă . II. ( În sintagma ) Mirajul ouălor = operație de examinare a ouălor supuse incubației naturale sau artificiale . pentru a urmări starea și dezvoltarea embrionului . [ Var . : ( rar ) mirágiu s .
MITHRAÍSM s . n . Religie antică bazată pe cultul zeului persan al luminii și adevărului . - Var . ( după alte surse )
NEGATÍV , - Ă , negativi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care exprimă o negare sau un refuz , care neagă ceva . 2. Lipsit de însușiri bune , de calități , rău ; care produce rău , care este periculos . 3. ( Despre numere , mărimi scalare etc . ) Care este mai mic decât zero ( sau egal cu zero ) ; care se notează în scris cu semnul minus . 4. ( Despre electricitate , sarcini electrice ) Care apare la anodul unui element generator electrochimic . II. S . n . Imagine fotografică obținută pe un material ( film , hârtie etc . ) , la care distribuția luminii și a umbrei este inversă în raport cu cea reală ; p . ext . placă , film , sau hârtie fotografică pe care s - a obținut o asemenea
NICTALOPÍE s . f . Tulburare de vedere datorită căreia omul ori animalul bolnav vede normal numai noaptea sau în prezența unei lumini
OBLÓN , obloane , s . n . 1. Dispozitiv format din unul sau din mai multe panouri de metal , de lemn sau de material plastic , așezat în fața sau în spatele unei ferestre , al unei uși sau al unei deschideri și servind pentru protecție sau pentru reglarea luminii care intră în camera respectivă . 2. ( Reg . ) Deschizătură în formă de fereastră într - un perete , în special în peretele podului ; tăblie de lemn care închide această deschizătură . 3. ( Înv . ) Ușă la trăsură ; portieră a unui cupeu . - Et .