Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUME

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 128 pentru LUME.

MANIHEISM

MANIHEÍSM s . n . Doctrină religioasă din Orientul Apropiat , potrivit căreia lumea este guvernată de două principii , al binelui și al

 

MEDIU

MÉDIU^2 , - IE , medii , adj . , s . f . 1. Adj . Care se află în mijloc ; de mijloc , mijlociu . 2. Adj . Care reprezintă o medie ( 3 ) . 3. S . f . Valoare mijlocie a mai multor mărimi . MÉDIU^1 , medii , s . n . 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile . 2. Societatea , lumea în mijlocul căreia trăiește cineva : ambianță . 3. Substanță solidă , lichidă sau gazoasă , câmp electromagnetic sau gravitațional etc . în care se desfășoară fenomenele fizice . 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză , de transă și despre care , în practicile oculte , se crede că poate comunica cu spiritele și poate servi ca intermediar între ele și cei

 

MELIORISM

MELIORÍSM s . n . Concepție potrivit căreia lumea nu este nici cea mai rea cu putință , nici iremediabil rea , ci poate fi ameliorată sau este în curs de ameliorare . [ Pr . : - li -

 

MESIA

MESÍA s . m . sg . ( În textele biblice ) Mântuitor al lumii ; spec . ( la creștini ) Isus Cristos . [ Acc . și :

 

MESIANISM

MESIANÍSM , mesianisme , ( rar ) s . n . Credință în Mântuitorul divin al lumii , care stă la baza religiei mozaice și a celei creștine . [ Pr . : - si -

 

METROPOLĂ

METRÓPOLĂ , metropole , s . f . 1. Nume dat marilor orașe ale lumii ( de obicei capitale de state ) , 2. Oraș sau stat antic , considerat în raport cu coloniile sale . 3. Stat considerat în raport cu coloniile sale . [ Acc . și :

 

MIZANTROPIE

... s . f . Lipsă de încredere , dispreț , ură față de oameni ; tendință morbidă de a evita societatea , de a se izola de lume

 

MONADĂ

MONÁDĂ , monade , s . f . 1. Termen ( folosit în filozofia lui Leibniz ) pentru a desemna cea mai simplă unitate indivizibilă din care ar fi alcătuită lumea . 2. Organism inferior , microscopic , unicelular , care face trecerea de la plante la animalele cele mai

 

MONISM

MONÍSM s . n . Concepție filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii s - ar afla un singur principiu , fie material , fie spiritual ; p . gener . orice concepție care explică printr - un singur principiu multitudinea fenomenelor dintr - un domeniu

 

MULȚIME

... MULȚÍME , mulțimi , s . f . 1. ( La sg . , adesea cu determinări ) Număr mare de ființe sau de lucruri , cantitate mare . 2. ( La sg . ) Lume multă strânsă laolaltă , grămadă de oameni ; spec . masele largi ale populației ; colectivitate . 3. ( Mat . ) Ansamblu de obiecte , numite elemente , grupate fie prin indicarea tuturor elementelor ...

 

NĂSCUT

... Ă , născuți , - te s . m . și f . , adj . ( Cel ) care a căpătat viață , a luat ființă , a venit pe lume

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>