Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGI
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 84 pentru LEGI.
NEOLINGVÍSTIC , - Ă , neolingvistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Curent lingvistic caracterizat prin importanța acordată împrumuturilor , prin negarea legilor lingvistice și prin explicarea cu ajutorul ariilor lingvistice a deosebirilor dintre limbi înrudite . 2. Adj . De neolingvistică . Școala neolingvistică . [ Pr . : ne -
NEORÂNDUIÁLĂ , neorânduieli , s . f . 1. Lipsă de organizare sau de disciplină ; dezordine , debandadă ; p . ext . agitație , revoltă , răscoală ; ( faptă care constituie o ) încălcare a legii , neregulă , abuz . 2. Lipsă de ordine ; dezordine , deranj ,
NERÉGULĂ , nereguli , s . f . 1. Lipsă de regulă , de rânduială ; dezordine . 2. ( De obicei la pl . ) Lipsă de exactitate , nerespectare a regulilor ; încălcare a legii ; spec . incorectitudine în administrarea unei gestiuni . - Ne - +
NESUPÚNERE , nesupuneri , s . f . Lipsă de supunere ; atitudine , faptă etc . care contravine legii , unor dispoziții etc . - Ne - +
OBSERVÁ , obsérv , vb . I . Tranz . 1. A băga de seamă , a remarca . 2. A examina cu atenție , a studia , a cerceta ; a scruta . 3. A spiona , a iscodi , a pândi . 4. ( Rar ) A respecta legile , obiceiurile
... cea mai mare valoare ) ; p . ext . prilej favorabil ( la joc ) . II. ( Înv . ) 1. Punct ( în spațiu sau în timp ) ; limită . 2. Articol , paragraf dintr - o lege , dintr - un statut , dintr - o convenție ; p . ext . legea , statutul etc . respectiv . 3. Problemă sau parte a unei probleme în discuție ; idee , principiu ...
PROCÉS , procese , s . n . 1. Acțiune în justiție făcută pentru soluționarea unui diferend între două părți care sunt în litigiu sau pentru constatarea și sancționarea călcării legilor statului ; acțiune judecătorească ; totalitatea actelor , documentelor adunate în vederea acestei acțiuni . 2. Succesiune de operații , de stări sau de fenomene prin care se efectuează o lucrare , se produce o transformare ; evoluție , dezvoltare , desfășurare ; acțiune . 3. Maladie ( a unui organ sau a întregului organism ) în evoluție ( sau în regres ) . [ Pl . și : ( înv ) procesuri ] - Var . : ( înv ) proțés s .
PROCURATÚRĂ , procuraturi , s . f . Organ al puterii de stat în sarcina căruia intră supravegherea aplicării și executării legilor , trimiterea infractorilor în fața justiției , susținerea acuzării înaintea instanțelor judecătorești , precum și reprezentarea intereselor statului în instanță ; p . ext . clădire în care își are sediul acest organ al puterii de
PROCURÓR , - Ă , procurori , - e , s . m . și f . Membru al procuraturii , care supraveghează justa aplicare a legilor și care reprezintă interesele statului într - un proces ; magistrat atașat pe lângă o instanță judecătorească și având rolul de acuzator
PROSCRÍS , - Ă , proscriși , - se , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Scos de sub apărarea legilor , izgonit din patrie ; exilat , surghiunit . 2. ( Despre idei , acțiuni etc . ) Interzis ,
PROVÍNCIE , provincii , s . f . 1. Unitate geografică sau administrativă dintr - o țară ; regiune , ținut . 2. Teritoriu cucerit de romani în afara Italiei și supus legilor și organizării romane . [ Var . : ( înv . ) provínție s .