Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUMOASĂ
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 98 pentru FRUMOASĂ.
... GHÍZDAV , - Ă , ghizdavi , - e , adj . ( Înv . ) Frumos
... GÍGEA adj . invar . ( Fam . ; în limbajul copiilor ) Frumos
GOGLÉZE s . f . pl . ( Înv . ) Vorbe frumoase ( și goale ) spuse cuiva ; afirmații , declarații lipsite de însemnătate , de consistență . [ Var . : goglézi s . f . pl . ] - Et .
GUST , gusturi , s . n . I. Simț prin care organismul primește ( cu ajutorul limbii și mucoasei bucale ) informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe cu care vine în contact ; senzație produsă de o substanță ( alimentară ) prin excitarea limbii și mucoasei bucale ; proprietatea unor substanțe ( alimentare ) de a provoca această senzație . II. Fig . 1. Capacitatea de a înțelege sau de a aprecia frumosul ( în natură , în artă ) . 2. Înclinație , predispoziție , pornire . 3. Plăcere , dorință ,
HÂRCIÓG , hârciogi , s . m . Mamifer rozător cu blană frumoasă , pufoasă , roșcată - cafenie , cu coada scurtă și cu două pungi de amândouă părțile ale gurii , care servesc la transportul proviziilor în galeriile subterane unde hibernează ; grivan ( Cricetus
HURÍE , hurii , s . f . ( În religia musulmană ) Fecioară deosebit de frumoasă promisă de Mahomed credincioșilor în
... IDILIZÁ , idilizez , vb . I . Tranz . A vedea sau a reda un fapt de viață mai frumos
... LOBÉLIE , lobelii , s . f . Plantă exotică din familia campanulaceelor , cu flori frumos
... m , cu dinți puternici ( Anarchichas lupus ) ; lupul - vrăbiilor = pasăre cu spinarea cenușie , cu aripile și cu coada negre ; sfrâncioc ( Lanius excubitor ) ; lupul - albinelor = gândăcel carnivor , frumos colorat cu negru , negru - albăstrui și roșu , care trăiește pe flori ( Trichodes apiarius ) . 3. Buștean susținut de o capră deasupra jilipului , folosit ca frână pentru ...
... MÂNDRÉȚE , mândreți , s . f . 1. Frumusețe , splendoare . 2. ( Concr . ) Ființă , lucru cu aspect deosebit de frumos
... MĂIESTRÍT , Ă , măiestriți , - te , adj . 1. Lucrat cu măiestrie ( 1 ) , cu meșteșug , cu artă ; p . ext . frumos