Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIGURĂ

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 106 pentru FIGURĂ.

MOACĂ

MOÁCĂ , moace , s . f . 1. ( Pop . ) Bâtă lungă și groasă cu măciulie la un capăt ; măciucă . 2. ( Arg . ) Cap ; figură . 3. ( Fam . ) Persoană ( mai ales femeie ) bleagă , înceată , leneșă . 4. ( Iht . ; reg . ) Zglăvoacă . [ Var . : moc s . m . ] - Et .

 

MUTRĂ

MÚTRĂ , mutre , s . f . ( Fam . ) Figură , obraz , față ; p . ext . înfățișare ,

 

NOUĂ

NÓUĂ num . card . , s . m . 1. Num . card . Numărul care are în numărătoare locul între opt și zece ; se indică prin cifra 9 ( sau IX ) . 2. S . m . Semn grafic care reprezintă numărul nouă ( 1 ) ; p . ext . desen , figură în forma acestui

 

OBRAZ

OBRÁZ , obraji , ( 1 ) s . m . , obraze , ( 2 , 3 , 4 ) s . n . 1. S . m . Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței ; pielea care acoperă aceste părți . 2. S . n . Partea anterioară a capului omenesc ; față , figură , chip . 3. S . n . ( Înv . ; adesea urmat de determinări adjectivale ) Persoană , ins . Obraz subțire = persoană fină , pretențioasă , care trăiește în lux . 4. S . n . ( Înv . ; de obicei la sg . ) Rang , condiție , stare socială . [ Pl . și : ( 2 , 3 )

 

OBSECRAȚIE

OBSECRÁȚIE , obsecrații , s . f . Figură retorică prin care oratorul imploră ajutorul zeilor sau al oamenilor . [ Var : obsecrațiúne s .

 

OPT

OPT , ( 1 ) num . card . , ( 2 ) opturi , s . n . 1. Num . card . Numărul care în numărătoare are locul între șapte și nouă . 2. S . n . Semn grafic care reprezintă numărul opt ( 1 ) ; p . ext . desen , figură în forma acestui

 

OPUNE

OPÚNE , opún , vb . III . 1. Tranz . A pune în fața cuiva sau a ceva , ca împotrivire , un lucru , un argument etc . 2. Tranz . A pune față în față două sau mai multe ființe sau lucruri pentru a scoate în evidență , prin comparație , deosebirile dintre ele . 3. Refl . ( Despre unghiuri ) A fi așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) a fi așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri . [ Prez . ind . și : ( reg . )

 

OPUS

ÓPUS^1 , opusuri , s . n . ( Muz . ) Termen care denumește , împreună cu un număr de clasificare , o operă a unui compozitor , potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale . [ Scris și ( prescurtat ) : op ] OPÚS^2 , - Ă , opuși , - se , adj . 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva , în partea dimpotrivă ; p . ext . ( despre fenomene , caractere , legi ) care nu se poate împăca cu altul ; contrar , potrivnic . 2. ( Mat . ; despre unghiuri ) Care este așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre

 

ORTODIAGONAL

ORTODIAGONÁL , - Ă , ortodiagonali , - e , adj . ( Despre o figură geometrică ) Ale cărei diagonale se intersectează sub un unghi drept . [ Pr . : - di -

 

OVAL

... a cărei curbură este mai mare în punctele de intersecție cu axa decât în oricare alt punct al ei ; formă sau contur asemănător cu figura

 

OXIMORON

OXIMORÓN , oximoroane , s . n . Figură de stil care exprimă o ironie subtilă sau un adevăr usturător sub forma asocierii paradoxale a doi termeni

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>