Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURBĂ
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 109 pentru CURBĂ.
FRONTÓN , frontoane , s . n . 1. Element de formă triunghiulară , mărginit de o cornișă , care încoronează fațada unui edificiu 2. Element de arhitectură , alcătuit dintr - o cornișă curbă sau frântă , care se găsește deasupra intrării unui edificiu , deasupra unei uși
GENERATÓR , - OÁRE , generatori , - oare , adj . , subst . I. Adj . Care generează , produce , determină ceva . II. S . f . Linie dreaptă care generează prin deplasarea în spațiu ( pe o traiectorie curbă ) o suprafață riglată . III. S . n . 1. Aparat , mașină sau instalație care servește la producerea unei forme de energie , folosind energie de o altă formă . 2. Aparat sau instalație care servește la producerea unui fluid sau a unei suspensii
GÚRNĂ , gurne , s . f . ( Mar . ) Parte curbă a carenei care leagă fundul cu pereții verticali ai unei
HIDROIZOHÍPSĂ , hidroizohipse , s . f . ( Geol . ) Curbă obținută prin unirea punctelor cu același nivel hidrostatic subteran la straturile acvifere cu nivel liber . [ Pr . : - dro -
HIPÉRBOLĂ , hiperbole , s . f . 1. ( Mat . ) Curbă reprezentând locul geometric al punctelor dintr - un plan pentru care diferența distanțelor față de două puncte fixe , numite focare , este constantă . 2. Figură de stil care constă în exagerarea mărimii , importanței etc . reale a lucrurilor . [ Var . : ipérbolă s .
HIPOCICLOÍDĂ , hipocicloide , s . f . Curbă plană descrisă de un punct de pe circumferința unui cerc care se rostogolește , fără să alunece , pe un alt cerc fix , cercurile fiind
IATAGÁN , iatagane , s . n . Sabie turcească , de lungime mijlocie , cu lama curbă și lată , cu două tăișuri . [ Var . : iartagán , - e s .
INCURBÁ , incurbez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A curba , a
INFLEXIÚNE , inflexiuni , s . f . 1. Schimbare a înălțimii unui sunet ; schimbare a tonului , a accentului în vorbire sau în cânt ; ușurința cuiva de a - și schimba tonul . 2. ( Mat . ; în sintagma ) Punct de inflexiune = punct în care curba își schimbă sensul concavității . [ Pr . : - xi -
IZOCÓR , - Ă , izocori , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre procesele sau transformările sistemelor fizice ) Care are loc la un volum constant . 2. S . f . Curbă care reprezintă pe o diagramă o transformare izocoră (
LOXODRÓMĂ , loxodrome , s . f . Curbă trasată pe o hartă reprezentând globul terestru , care taie toate meridianele sub același