Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREȘTINĂ
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 142 pentru CREȘTINĂ.
... HAGÍU , hagii , s . m . Creștin
HAR , haruri , s . n . 1. ( În religia creștină ) Dar ^2 , ajutor spiritual , grație divină acordată omului . 2. Calitate , însușire , dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație ; p . ext . talent , vocație , dar ^2 . 3. ( Înv . ) Dar ^2 sau răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoință , ca o favoare
HIROTONÍ , hirotonesc , vb . IV . Tranz . A ridica un diacon la rangul de preot ; p . ext . a face pe cineva diacon , arhiereu etc . după canoanele bisericii creștine ; a
HIROTONISÍ , hirotonisesc , vb . IV . Tranz . A ridica un diacon la rangul de preot ; p . ext . a face pe cineva diacon , arhiereu etc . după canoanele bisericii creștine ; a hirotoni . [ Var . : hirotonosí vb .
HRAM , hramuri , s . n . 1. Patronul unei biserici creștine ; p . ext . serbarea patronului unei biserici . 2. ( Pop . ; în expr . ) Ce hram porți ( ori poartă ) sau ții ( ori ține ) ? = ce fel de om ești ( sau
HRISTOITÍE s . f . ( Înv . ) Viață sau comportare evlavioasă , conformă cu morala ( creștină ) . [ Pr . : - to -
IAD , iaduri , s . n . ( În credința creștină ) Loc în care sufletele păcătoșilor ar fi supuse la chinuri veșnice ; infern ,
ICONOLOGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco - romană , creștină etc . , a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective . 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele ( de locomoție ) lăsate de vertebrate pe unele
IENICÉR , ieniceri , s . m . Soldat din corpul de elită al vechii infanterii turcești , recrutat la început dintre prizonierii de război , iar mai târziu dintre copiii turciți ai populațiilor creștine . [ Var . : ( înv . ) ianicér , - i s .
IRENÍSM s . n . Numele unei orientări teologice care susține unificarea diferitelor confesiuni creștine pe baza a ceea ce au ele
IRÓD , irozi , s . m . 1. ( La pl . art . ) Veche dramă populară de origine creștină , reprezentând nașterea lui Cristos , pe care tineri costumați o joacă în perioada Crăciunului ; vicleim . 2. Fiecare dintre colindătorii costumați care umblă cu