Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COPIE
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 155 pentru COPIE.
FOTOCOPIÉR , fotocopiere , s . n . Aparat cu ajutorul căruia se efectuează copii fotografice [ Pr . : - pi -
FRIPT , - Ă , fripți , - te , adj . , s . f . art . 1. Adj . ( Despre alimente ) Care a fost gătit prin expunere directă la acțiunea focului ; p . ext . prăjit . 2. Adj . ( Despre ființe ) Ars , rănit prin acțiunea focului sau a unui obiect fierbinte . 3. S . f . art . Numele unui joc de copii în care unul dintre jucători încearcă să lovească peste palme pe celălalt , iar acesta și le ferește în ultimul moment . - V.
HELMINTIÁZĂ , helmintiaze , s . f . Infestare cu viermi paraziți intestinali , întâlnită mai ales la copii . [ Pr . : - ti -
HIDROCEFALÍE , hidrocefalii , s . f . Afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de lichid cefalorahidian în membranele creierului , însoțită de atrofia acestuia , iar la copii și de creșterea progresivă a cutiei craniene , incomplet
HIPOTIROIDÍE , hipotiroidii , s . f . Stare patologică datorită reducerii secreției tiroide și manifestată clinic prin mixedem la adulți și cretinism la copii ; hipotiroidism . [ Pr . : - ro -
HIPOTIROIDÍSM s . n . Stare patologică datorită reducerii secreției tiroide și manifestată clinic prin mixedem la adulți și cretinism la copii ; hipotiroidie . [ Pr . : - ro -
ÍȚII interj . A face iții , ( Rar ; în expr . ) se zice despre cel care , într - un joc de copii , scoate puțin capul pe afară din locul unde s - a ascuns , pentru a da un semnal convențional . [ Var . : íțiiu interj . ] -
IBÚM s . n . Dispoziție a legilor vechilor evrei , potrivit căreia văduva fără copii trebuia să se căsătorească cu fratele bărbatului
INCÉST , incesturi , s . n . Legătură sexuală , oprită de legile juridice și morale , între părinți și copii sau între frați și
ISTORIOÁRĂ , istorioare , s . f . Scurtă povestire distractivă , moralizatoare , de obicei pentru copii . [ Pr . : - ri - oa - ] - Istorie + suf . -
JOC , jocuri , s . n . 1. Acțiunea de a se juca ( 1 ) și rezultatul ei ; activitate distractivă ( mai ales la copii ) ; joacă . 2. Acțiunea de a juca ( 5 ) ; dans popular ; p . ext . petrecere populară la care se dansează ; horă . 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă ( baschet , fotbal , rugbi etc . ) 4. Acțiunea de a interpreta un rol într - o piesă de teatru ; felul cum se interpretează . 5. ( Și în sintagma joc de noroc ) = distracție cu cărți , cu zaruri etc . care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri , câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul . 6. ( Tehn . ) Deplasare relativă maximă pe o direcție dată între două piese asamblate , considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă . 7. Model simplificat și formal al unei situații , construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații . 8. ( Muz . ; în sintagma ) Joc de clopoței =