Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCONJURA
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 87 pentru ÎNCONJURA.
NERV , nervi , s . m . 1. Organ de transmisiune a impulsului nervos , care unește sistemul nervos central cu periferia organismului ( piele , organe de simț , mușchi , glande etc . ) și care este format din mănunchiuri de fibre reprezentând prelungirile neuronului înconjurate de o teacă constituită din mielină . 2. ( Bot . ; rar ) Nervură ( 1 ) . 3. Fig . ( La sg . ) Putere , vigoare ; energie ; ritm
NIMB , nimburi , s . n . 1. Cerc ( luminos ) convențional cu care sunt înconjurate , în pictura bisericească , capetele sfinților și , în general , în artele plastice capetele unor personaje importante ; aureolă ; p . gener . cerc luminos ; zonă luminoasă , strălucitoare . 2. Fig . ( Aspect , semn , manifestare care marchează ) prestigiu , măreție , glorie ,
... vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A străbate o distanță făcând un ocol ; a merge de jur - împrejur , a înconjura
OCOLÍT , - Ă , ocoliți , - te , adj . Care se abate din drumul drept , care face ocoluri sau cotituri ; care înconjură . V.
PÁTIO s . n . Curte interioară pavată , înconjurată cu arcade , specifică palatelor spaniole . [ Pr . : - ti - o ] - Cuv .
PENÍNSULĂ , peninsule , s . f . Întindere de pământ care înaintează adânc în mare ca o prelungire a uscatului , rămânând înconjurată din trei părți de
PERICOLECISTÍTĂ , pericolecistite , s . f . ( Med . ) Inflamație a membranei care acoperă vezicula biliară și a țesutului care o
... PERIDRÓM , peridromuri , s . n . 1. Galerie acoperită care înconjura
PERINEFRÍTĂ , perinefrite , s . f . Boală care constă în inflamarea supurativă a țesuturilor care înconjură
PERIODÓNȚIU s . n . Țesut care înconjură dintele . [ Pr . : - ri -
PERIPTÉR , periptere , s . n . Edificiu înconjurat pe toate părțile de o galerie cu