Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALTĂ
Rezultatele 591 - 600 din aproximativ 933 pentru ALTĂ.
OȚÉL , oțeluri , ( 2 ) ( 3 ) oțele , s . n . 1. Aliaj de fier cu carbon ( și cu alte elemente ) , întrebuințat pentru rezistența , duritatea , tenacitatea și elasticitatea lui . 2. ( La pl . ) Diverse sorturi de oțel ( 1 ) ; p . ext . obiecte fabricate din acest aliaj . 3. ( Înv . ; la pl . ) Mecanism de declanșare la puștile și pistoalele de tip vechi , alcătuit din cocoș , cremene și
OBLICITÁTE s . f . Proprietate a unei linii sau a unei suprafețe de a fi înclinată față de o altă linie sau suprafață ; poziție
ODÓR^2 , odoruri , s . n . ( Înv . ) Miros , mireasmă , parfum . [ Var . : odoáre s . f . ] ODÓR^1 , odoare , ( 1 ) s . n . 1. Obiect lucrat dintr - un metal prețios ( împodobit cu pietre scumpe ) ; obiect de ( mare ) preț ; giuvaer . ( La pl . ) Veșminte scumpe și alte obiecte prețioase folosite la serviciile religioase . 2. Fig . Ființă iubită , prețuită ; spec .
OFÉRTĂ , oferte , s . f . 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea - cumpărarea unor mărfuri , pentru angajarea într - o slujbă , participarea la o acțiune , prestarea unor servicii etc . ; ( concr . ) act , document scris prin care se face o astfel de propunere . 2. Totalitatea mărfurilor destinate consumului , aflate în
OLÁR , olari , s . m . Meșteșugar care face și vinde oale și alte obiecte din lut ars . - Oală + suf . -
OMONÍM , omonime , ( 1 ) s . n . , omonimi , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Cuvânt care are aceeași formă și aceeași pronunțare cu alt cuvânt sau cu alte cuvinte , de care diferă ca sens și ca origine . 2. S . m . Persoană care poartă același nume cu altcineva ;
... anuale sau perene cu tulpina păroasă , dintre care una cu florile albe , rar trandafirii , care se deschid seara , răspândind un miros plăcut ( Melandryum pratense ) , iar alta
OPOZÁBIL , - Ă , opozabili , - e , adj . 1. Care poate fi opus , care se poate opune . 2. ( Despre un drept , un mijloc de apărare , o hotărâre judecătorească , un act juridic etc . ) Care trebuie respectat și de alte persoane , nu numai de titularul dreptului sau de
OPÚNE , opún , vb . III . 1. Tranz . A pune în fața cuiva sau a ceva , ca împotrivire , un lucru , un argument etc . 2. Tranz . A pune față în față două sau mai multe ființe sau lucruri pentru a scoate în evidență , prin comparație , deosebirile dintre ele . 3. Refl . ( Despre unghiuri ) A fi așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) a fi așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri . [ Prez . ind . și : ( reg . )
ÓPUS^1 , opusuri , s . n . ( Muz . ) Termen care denumește , împreună cu un număr de clasificare , o operă a unui compozitor , potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale . [ Scris și ( prescurtat ) : op ] OPÚS^2 , - Ă , opuși , - se , adj . 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva , în partea dimpotrivă ; p . ext . ( despre fenomene , caractere , legi ) care nu se poate împăca cu altul ; contrar , potrivnic . 2. ( Mat . ; despre unghiuri ) Care este așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre
ORB ^1 s . n . ( În sintagma ) Orbul găinilor ( sau găinii ) = numele popular al unei boli de ochi care se manifestă prin imposibilitatea de a vedea seara după apusul soarelui ; p . ext . miopie . ORB ^2 , OÁRBĂ , orbi , oarbe , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lipsit de simțul văzului , care nu vede ( deloc ) . 2. Fig . Care nu admite alte păreri , 3. Fig . Care pare să acționeze fără discernământ ; a cărui rațiune e întunecată , tulburată de o pasiune , lipsit de clarviziune ; p . ext . de temut , fioros . 4. Fig . Lipsit de lumină ; întunecos , întunecat . 5. ( În sintagmele ) Fereastră oarbă sau geam orb = adâncitură în perete , de forma unei ferestre , făcută cu scop arhitectonic . Sobă oarbă = motiv ornamental de forma unei sobe ; sobă care are gura în a doua cameră . Dușumea oarbă = dușumea de scânduri brute așezate distanțat , peste care se montează parchetul . Cartuș orb = cartuș fără proiectil , folosit la exerciții , la parade , la demonstrații etc . Cameră oarbă = cameră fără ferestre , destinată unor scopuri speciale ( în fizică , în medicină etc . ) . Puț orb = puț de mină care nu are ieșire directă la