Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACELEA

 Rezultatele 591 - 600 din aproximativ 644 pentru ACELEA.

TITANISM

TITANÍSM s . n . 1. ( Livr . ) Spirit de revoltă . 2. Ceea ce caracterizează opera unui creator de

 

TIVEALĂ

TIVEÁLĂ , tiveli , s . f . Faptul de a tivi ; ( concr . ) ceea ce s - a tivit . - Tivi + suf . -

 

TOCĂTURĂ

TOCĂTÚRĂ , tocături , s . f . 1. Carne tocată ( și amestecată cu pâine , condimente etc . ) , din care se prepară anumite mâncăruri . 2. P . gener . Ceea ce a fost tocat . Tocătură de paie . - Toca + suf . -

 

TORSĂTURĂ

TORSĂTÚRĂ , torsături , s . f . Ceea ce s - a tors ( 1 ) ; tors ^1 ( 1 ) . - Tors ^1 + suf . -

 

TRANSFIGURARE

TRANSFIGURÁRE , transfigurări , s . f . Faptul de a ( se ) transfigura ; modul cum arată ceea ce s - a transfigurat ; transfigurație . - V.

 

TRANSURANIC

TRANSURÁNIC , - Ă , transuranici , - ce , adj . ( Despre elemente chimice ) Care are numărul atomic mai mare decât acela al uraniului și este obținut prin bombardarea altor elemente ;

 

TRANZIENȚĂ

TRANZIÉNȚĂ s . f . 1. ( Livr . ) Caracterul a ceea ce este trecător , tranzient ( 2 ) ; efemeritate . 2. ( Fil . ) Devenire continuă a realității ce impune o permanentă adaptare a omului la mutațiile intervenite . [ Pr . : - zi - en - - Scris și : transiență ] - După engl .

 

TRASA

TRASÁ , trasez , vb . I . Tranz . 1. A însemna pe o suprafață linia sau desenul unui drum , al unui plan , al unei figuri geometrice etc . ; spec . a însemna pe o piesă brută conturul suprafețelor de prelucrat . 2. A indica , a da directive în vederea unei acțiuni sau a unei activități ; a arăta prin câteva idei generale ceea ce este esențial într - o problemă , într - o situație etc . ; a

 

TRIVIALITATE

TRIVIALITÁTE , trivialități , s . f . Însușirea a ceea ce este trivial ; lipsă de pudoare , necuviință ,

 

TULBUREALĂ

TULBUREÁLĂ , tulbureli , s . f . ( Rar ) Faptul de a fi tulbure ; starea , însușirea a ceea ce este tulbure ; ( concr . ) lichid tulbure sau parte tulbure , impură a unui lichid . [ Var . : turbureálă s . f . ] - Tulbure + suf . -

 

TURBIDIMETRU

TURBIDIMÉTRU , turbidimetre , s . n . ( Fiz . ) Aparat folosit pentru măsurarea turbidității suspensiilor prin compararea subiectivă a transparenței mediului analizat cu aceea a unei probe etalonate ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>