Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNTEȚI
Rezultatele 581 - 590 din aproximativ 5852 pentru SUNTEȚI.
NOMINATÍV , - Ă , nominativi , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Caz al flexiunii nominale a cărui funcție specifica este aceea de subiect și care este considerat forma de bază a substantivului . 2. Adj . ( Fin . ; în sintagma ) Obligație nominativă = obligație care poartă înscris numele
NÓRDIC , - Ă , nordici , - ce , adj . Care este situat în ( sau la , spre ) nord , care provine ( sau este originar ) din nord ; care aparține
NORMÁT , - Ă , normați , - te , adj . 1. Care se efectuează după norme ( 3 ) stabilite , care este corespunzător unor astfel de norme ; ( despre consum ) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite . 2. Care se conformează unei norme ( 1 ) , unor reguli
... NOTÁBIL , - Ă , notabili , - e , adj . Vrednic de a fi luat în seamă , de a fi
... NOTORIETÁTE s . f . Însușirea de a fi notoriu , faptul de a fi
NUTRÍT , - Ă , nutriți , - te , adj . 1. Care a fost alimentat , hrănit . 2. Fig . ( Despre sentimente , idei ) Care a fost intreținut , cultivat , purtat în suflet sau în
... ext . zdreanță , cârpă . Expr . A - i curge ( cuiva ) obielele sau a curge obielele de pe ( sau după ) cineva = a fi îmbrăcat în zdrențe , a fi
OBLIGÁT , - Ă , obligați , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este îndatorat sau recunoscător cuiva pentru un serviciu făcut . 2. ( Rar ) Care nu poate lipsi ; obligatoriu . 3. Care este constrâns , silit să facă un anumit
OBLIGEÁNĂ , obligene , s . f . Plantă erbacee perenă , originară din India , cu miros aromatic , cu rizom cărnos , cu frunze liniare lungi și cu flori gălbui , care crește pe marginea apelor ori este cultivată , fiind folosită în medicină și în parfumerie ( Acorus calamus ) . - Et .
OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...
ODÍHNĂ , odihne , ( 3 ) s . f . 1. Întrerupere temporară a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor ; ( stare sau timp de ) repaus ; odihnire . 2. Calm desăvârșit , pace , liniște sufletească ; tihnă , răgaz . 3. ( Concr . ) Platformă orizontală plasată după o serie de trepte ale unei scări , fie pentru odihnă ( 1 ) , fie pentru intrarea în apartamentele unui etaj ; palier . [ Var . : ( reg . ) hodínă , odínă s .