Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFLAT
Rezultatele 571 - 580 din aproximativ 800 pentru AFLAT.
PERDÍȚIE , perdiții , s . f . Stare de decădere morală în care se află cineva ;
PERIGÉU , perigee , s . n . Punct în care un astru sau un satelit artificial aflat în mișcare orbitală se găsește cel mai aproape de
PERIHÉLIU , perihelii , s . n . Punct în care o planetă sau o cometă , aflate în mișcare în jurul soarelui , se găsesc cel mai aproape de
PERIOÁDĂ , perioade , s . f . 1. Interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment . 2. Interval de timp care se scurge între cele două momente în care se reproduce un fenomen astronomic ; interval de timp după care un astru , în mișcarea sa , se află în aceeași situație relativă față de un anumit reper . 3. ( Fiz . ) Interval de timp după care se repetă un fenomen , reproducându - se consecutiv valorile unei mărimi caracteristice acelui fenomen . 4. ( Mat . ) Intervalul creșterii minime a variabilei independente , după care se reproduc , în aceeași ordine , aceleași valori ale unor mărimi . 5. Fiecare dintre cele șapte rânduri în care sunt aranjate elementele chimice din tabloul periodic al lui Mendeleev . 6. Interval de timp dintre două accese ale unei boli . 7. Frază amplă , cu caracter unitar și armonios , datorat în special simetriei structurii ei . 8. Parte unitară dintr - o compoziție muzicală , formată din mai multe fraze . [ Pr . : - ri - oa - . Var . : ( rar ) periód s .
PERITERÉSTRU , - Ă , peritereștri , - stre , adj . ( Rar ) Care este , care se află , care se petrece în jurul pământului . - Peri - +
PERMISIONÁR , permisionari , s . m . ( Livr . ) Soldat aflat în permisie . [ Pr . : - si -
PÉRNĂ , perne , s . f . 1. Obiect confecționat din două bucăți dreptunghiulare sau pătrate de țesătură de bumbac , lână etc . , cusute între ele , având în interior fulgi , lână , puf etc . , și pe care , de obicei , cineva își pune capul când se culcă . 2. Obiect de tapițerie format dintr - un fel de sac umplut cu păr , cu iarbă - de - mare etc . , adesea prevăzut cu arcuri , care se așază pe scaune , pe băncile unui automobil etc . 3. ( În sintagma ) Pernă de aer = curent de aer antrenat între două suprafețe aflate în mișcare relativă și care servește ca lubrifiant . [ Var . : ( pop . ) pérină s .
PICHÉT^3 , pichete , ( I ) s . n . , picheți , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Subunitate însărcinată cu asigurarea securității trupelor aflate în marș . 2. ( Adesea urmat de determinarea " de grăniceri " ) Subunitate însărcinată în trecut cu paza unui sector al frontierei . 3. Grup organizat ( de militari sau de civili ) însărcinat cu apărarea sau cu paza unui obiectiv important , cu stingerea incendiilor într - o întreprindere etc . II. S . m . Țăruș de lemn sau de metal care se înfige în pământ pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu , locul unde urmează să fie plantat un puiet de arbore etc . PICHÉT^2 s . n . Țesătură deasă de bumbac , de mătase sau din fibre sintetice , făcută cu două urzeli diferite , dintre care cea de la suprafață formează un desen ( geometric ) în relief . PICHÉT^1 s . n . Numele unui joc de cărți care se joacă ( în două persoane ) cu treizeci și două de
PIÉRDE , pierd , vb . III . I. 1. Tranz . A nu mai ști unde se află , unde a pus , unde a rătăcit ( un bun material ) . 2. Tranz . A nu mai cunoaște sau a nu mai găsi drumul , locul etc . căutat ; a greși direcția . 3. Refl . Fig . A se lăsa absorbit de ceva , a se cufunda în . . . 4. Refl . Fig . A fi cuprins , copleșit de un sentiment , de o emoție ; a nu mai ști ce să facă . II. Tranz . 1. A fi deposedat de . . . , a rămâne fără . . . , a nu mai avea ; spec . a irosi , a risipi . 2. ( Pop . ; despre femei ) A avorta . 3. A fi lipsit ( pentru totdeauna ) de o ființă dragă ; a rupe relațiile ( de prietenie ) cu cineva , a fi părăsit . 4. A fi învins într - un război , într - o întrecere ; a nu câștiga un proces etc . 5. A sosi prea târziu , a nu ajunge sau a nu face ceva la timp . ...
PIEZÍȘ , - Ă , pieziși , - e , adj . , adv . 1. ( Care este ) aplecat într - o parte , oblic , diagonal ; p . ext . strâmb . 2. ( Care se află ) în sau cu pantă ( foarte ) repede . 3. Fig . ( Care este , se face etc . ) ocolit , indirect ; p . ext . ( care are loc ) ( pe ) ascuns , ( pe ) furiș , tainic . 4. ( În legătură cu verbe ca " a privi " , " a se uita " etc . sau cu substantive ca " privire " , " ochi " ) ( Care este , se face etc . ) lateral , dintr - o sau într - o parte ; ( care este ) sașiu , cruciș ; fig . ( în mod ) bănuitor , iscoditor . - Piez ^2 + suf . -
PIPĂÍ , pípăi , vb . IV . Tranz . 1. A atinge ( ușor și repetat ) un obiect ori o ființă cu degetele sau cu palma pentru a se încredința că există sau pentru a constata forma , consistența , calitatea etc . ; a cerceta , a examina tactil . 2. Spec . ( Med . ) A palpa . 3. A merge cu nesiguranță , fără să vadă ( bine ) și folosindu - se de mâini , de baston etc . ; a orbecăi . 4. Fig . A încerca să afle ceva , a sonda , a tatona ; a bănui , a intui că există ( într - un anumit