Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 5661 - 5670 din aproximativ 8917 pentru UN.

ICONOSTROF

ICONOSTRÓF , iconostroafe , s . n . Instrument optic care dă imaginea răsturnată a unui

 

ICTUS

ÍCTUS , ictusuri , s . n . 1. Intensificare a pronunțării în versificația antică , care marca partea cea mai reliefată a unei măsuri metrice . 2. ( Muz . ) Note puternic accentuate care se găsesc în primele măsuri . 3. ( Med . ) Stare patologică , manifestată brusc și intens , însoțită de cădere ;

 

IDEM

ÍDEM adv . Folosit în lucrări , indicații bibliografice și acte administrative pentru evitarea repetării unor date , titluri , citate etc . ; același , la fel , tot așa . [ Prescurtat : id . ] - Cuv .

 

IDEOLOGIE

IDEOLOGÍE , ideologii , s . f . Totalitatea ideilor și concepțiilor filozofice , morale , religioase etc . care reflectă , într - o formă teoretică , interesele și aspirațiile unor categorii într - o anumită

 

IDIOȚIE

IDIOȚÍE , idioții , s . f . 1. Debilitate mintală congenitală maximă , caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare , nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal , de doi ani ; idioțenie ( 2 ) . 2. Idioțenie ( 1 ) . [ Pr . : - di -

 

IDIOCROMATISM

IDIOCROMATÍSM s . n . Proprietate a unor minerale de a avea o anumită culoare , caracteristică lor . [ Pr . : - di -

 

IDIOGRAMĂ

IDIOGRÁMĂ , idiograme , s . f . ( Biol . ) Reprezentare grafică a morfologiei individuale a cromozomilor unui individ . [ Pr . : - di -

 

IDIOLALIE

IDIOLALÍE , idiolalii , s . f . ( Med . ) Tulburare de vorbire constând în pronunțarea neinteligibilă a unor cuvinte . [ Pr . : - di -

 

IDIOLECT

IDIOLÉCT , idiolecte , s . n . ( Lingv . ) Ansamblu al particularităților verbale ale unui vorbitor . [ Pr . : - di -

 

IDIOMATIC

... IDIOMÁTIC , - Ă , idiomatici , - ce , adj . Care aparține unui idiom , privitor la un

 

IDIOMORFISM

IDIOMORFÍSM s . n . Proprietate a unui mineral de a apărea , datorită structurii lui interne și compoziției chimice , delimitat de forme cristalografice plane . [ Pr . : - di - o - ] - Idiomorf + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>