Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 5611 - 5620 din aproximativ 8917 pentru UN.

HIPERVITAMINOZĂ

HIPERVITAMINÓZĂ , hipervitaminoze , s . f . Tulburare a organismului datorită administrării exagerate a unor vitamine , în special a vitaminelor A sau

 

HIPNOTIZA

HIPNOTIZÁ , hipnotizez , vb . I . Tranz . ( Adesea fig . ) A adormi pe cineva prin hipnoză , a - l face să treacă la starea de hipnoză , a provoca apariția unor faze hipnotice în celula scoarței

 

HIPOCENTRU

HIPOCÉNTRU , hipocentri , s . m . Centrul unui cutremur de pământ , situat de obicei în adâncul scoarței pământului , acolo unde au avut loc deplasări de

 

HIPOCICLOIDĂ

... HIPOCICLOÍDĂ , hipocicloide , s . f . Curbă plană descrisă de un punct de pe circumferința unui cerc care se rostogolește , fără să alunece , pe un

 

HIPOCICLU

HIPOCÍCLU , hipocicluri , s . n . Cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc de bază

 

HIPOCLOROS

HIPOCLORÓS , hipocloroși , adj . m . Acid hipocloros ( În sintagma ) = acid obținut prin acțiunea clorului asupra unei suspensii de oxid de mercur în apă , folosit ca

 

HIPOCOTIL

HIPOCOTÍL , hipocotile , s . n . Porțiune din tulpina unei plantule cuprinsă între cotiledoane și baza

 

HIPODERMOZĂ

HIPODERMÓZĂ , hipodermoze , s . f . Boală parazitară a animalelor rumegătoare mari , provocată de larvele unei muște care se localizează în straturile profunde ale

 

HIPOFONIE

HIPOFONÍE , hipofonii , s . f . ( Fon . ) Amuțire a unui

 

HIPOMANȚIE

HIPOMANȚÍE s . f . Practică a prezicerii la vechii celți , care se făcea după nechezatul și după mișcările unor cai

 

HIPONASTIE

HIPONASTÍE , hiponastii , s . f . Mișcare provocată de creșterea mai rapidă a suprafeței dorsale a unui organ vegetal plat ( frunză , petală ) decât a celei ventrale , care devine astfel

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>