Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OS

 Rezultatele 561 - 570 din aproximativ 970 pentru OS.

EVGHENICOS

EVGHENICÓS , - OÁSĂ , evghenicoși , - oase , adj . ( Grecism înv . )

 

EXFOLIAȚIE

... EXFOLIÁȚIE , exfoliații , s . f . 1. ( Med . ) Desprindere , sub formă de lamele subțiri , a straturilor superficiale ale pielii , ale unui os

 

EXOSTOZICĂ

EXOSTÓZICĂ , exostozice , adj . f . Boală exostozică ( în sintagma ) = dezvoltare patologică a oaselor în punctele de osificare activă , apărută în timpul creșterii

 

FĂINOS

FĂINÓS , - OÁSĂ , făinoși , - oase , adj . 1. Care are aspectul sau consistența făinii ( 1 ) . 2. Preparat din

 

FĂLCOS

FĂLCÓS , - OÁSĂ , fălcoși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) Care are fălci

 

FĂLOS

FĂLÓS , - OÁSĂ , făloși , - oase , adj . ( Pop . ) 1. Mândru , fudul ( de cineva sau de ceva ) . 2. Impunător , măreț ,

 

FĂRÂMICIOS

FĂRÂMICIÓS , - OÁSĂ , fărâmicioși , - oase , adj . Care se sfărâmă sau se poate sfărâma ușor ; sfărâmicios . - Fărâma + suf . -

 

FABULOS

FABULÓS , - OÁSĂ , fabuloși , - oase , adj . 1. ( Despre sume de bani , prețuri , averi ) , Care depășește orice închipuire ; enorm , extraordinar . 2. Care aparține lumii fabulelor , a legendelor , a mitologiei ; fantastic , minunat . 3. ( Adesea substantivat , n . ) Imaginar ,

 

FAIMOS

FAIMÓS , - OÁSĂ , faimoși , - oase , adj . Care a devenit extrem de cunoscut ( prin însușirile sau defectele sale , prin faptele sale etc . ) ; vestit , celebru ,

 

FALANGĂ

FALÁNGĂ^1 , falange , s . f . 1. Fiecare dintre oasele mici , alungite , care alcătuiesc scheletul degetelor . 2. ( În Grecia antică ) Formație de infanteriști înarmați cu lănci , dispuși în rânduri compacte și având centrul și una dintre aripi mai întărite . 3. Grupare politică paramilitară de tip fascist din Spania . 4. ( În doctrina socială utopică a lui Fourier ) Unitate social - economică de bază formată din 1500 - 2000 de oameni cu pregătiri diverse . FALÁNGĂ^2 , falange , s . f . Un fel de sul de lemn de care se legau , în regimul feudal , picioarele celor condamnați să fie bătuți la tălpi ; p . ext . bătaie la tălpi aplicată acestor

 

FALCĂ

FÁLCĂ , fălci , s . f . 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții ; ( la oameni ) maxilar ; ( la animale ) mandibulă . 2. ( Tehn . ) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini , care servește la prinderea unui obiect , a unui material etc . , la sfărâmarea ori deformarea unui material etc . - Refăcut din fălci ( pl . înv . al lui falce < lat . falx , -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>