Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DAM
Rezultatele 541 - 550 din aproximativ 2006 pentru DAM.
CATAMNÉZĂ s . f . Urmărire a evoluției unei afecțiuni la un bolnav pe baza informațiilor date de acesta după ieșirea din
CAVALÉR , cavaleri , s . m . 1. ( În Roma antică ) Membru al ordinului ecvestru , inferior ordinului senatorial . 2. Titlu dat unei persoane dintr - un ordin cavaleresc , laic sau religios . 3. Titlu onorific conferit , în unele țări , posesorului anumitor decorații importante . 4. Persoană având titlul de cavaler ( 1 - 3 ) . 5. Călăreț . 6. ( Adesea adjectival ) Om plin de abnegație , generos și nobil ; om amabil , binevoitor , îndatoritor . 7. ( Pop . ) Tânăr necăsătorit , holtei ,
CEAÚȘ , ceauși , s . m . 1. Funcționar inferior la turci , care îndeplinea funcția de ușier , de curier sau de aprod ( 1 ) al curții . 2. Nume dat , în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova , unor funcționari publici : a ) șef al unei cete de slujitori ; b ) căpetenie de surugii ; c ) căpetenia vânătorilor domnești ; d ) aprod ( 3 ) . 3. ( Înv . ) Om de serviciu la
... CEDÁ , cedez , vb . I . 1. Tranz . A renunța ( gratuit sau prin vânzare ) la posesiunea asupra unui bun . 2. Intranz . A da cuiva dreptate într - o discuție , a nu se mai împotrivi ; a se supune ; a renunța . 3. Intranz . ( Despre boli ...
CENTÍLĂ , centile , s . f . A suta parte dintr - o mulțime de date clasate într - o anumită ordine statistică . [ Var . : centíl s .
CENTRALIZÁ , centralizez , vb . I . Tranz . 1. A uni , a concentra într - un singur tot elemente preexistente . 2. A face să depindă de o singură conducere . 3. A înscrie date într - un centralizator (
CENTRALIZATÓR , - OÁRE , centralizatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care centralizează . 2. S . n . Document în care se centralizează
CERC , cercuri , s . n . I. 1. Figură geometrică plană formată din mulțimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix ; circumferință ; suprafață limitată de această figură . 2. Figură , desen , linie sau mișcare în formă de cerc ( I 1 ) . 3. Linie în formă de arc . 4. Fig . Sferă , întindere , cuprins , limită ( de cunoștințe , de atribuții , de ocupații etc . ) II. Nume dat unor obiecte de lemn , de metal etc . în formă de linie circulară . 1. Bandă subțire de metal sau de lemn care înconjură un butoi cu doage pentru strângerea și consolidarea acestora . 2. Bandă subțire ( de metal ) cu care se consolidează un cufăr , un geamantan etc . 3. Șină de fir fixată în jurul roților de lemn ale vehiculelor , pentru a consolida obezile și pentru a servi ca piesă de uzură la rulare . 4. Obiect de lemn de formă circulară , pe care îl rulează copiii lovindu - l cu un bețișor . 5. ( Înv . ) Diademă . III. Disc gradat , întrebuințat la unele instrumente de măsură pentru calcularea unghiurilor . Cerc de busolă . IV. Grup de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de
... supune la grele încercări . 6. Tranz . ( Reg . ) A vizita , a frecventa . 7. Intranz . ( Pop . ) A reveni ; a da
CERCÁR , cercari , s . m . Larvă a gălbezii , care trăiește în apă și care devine adultă în organismul vitelor cornute , unde pătrunde o dată cu
CERCELÚȘ , cerceluși , s . m . I. Diminutiv al lui cercel . II. ( Bot . ) 1. Nume dat mai multor specii de plante decorative , cu frunze opuse regulate , cu flori roșii , galbene - verzui sau pestrițe ; fucsie ( Fuchsia ) . 2. ( La pl . ) Lăcrămioare . - Cercel + suf . -