Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AJUTOR
Rezultatele 541 - 550 din aproximativ 810 pentru AJUTOR.
PONTILÁRE , pontilări , s . f . ( Mar . ) Întărire a compartimentelor unei nave cu ajutorul
POSÁDĂ , posade , s . f . 1. ( Pop . ) Curătură ( în pădure ) . 2. ( Pop . ) Trecătoare ( îngustă ) în munți . 3. ( Înv . ) Loc întărit în mod natural ( care servea ca punct de vamă ) . 4. Pârghie cu ajutorul căreia se reglează poziția pietrelor morii în timpul măcinatului , pentru a se obține , după voie , o făină mai mare sau mai
POSESÍV , - Ă , posesivi , - e , adj . 1. ( Gram . ; despre unele pronume , adjective , articole ) Care arată sau cu ajutorul căruia se exprimă un raport de posesiune ( 1 ) , de apartenență , de dependență . 2. ( Rar ) Autoritar . Ton
POSTORÓNCĂ , postoronci , s . f . ( Reg . ) 1. Funie , lanț sau curea legate de crucea căruței și de hamuri , cu ajutorul cărora calul trage vehiculul ; funie sau lanț care leagă leuca de carâmb . 2. Epitet dat unui om de nimic , bun de
POZITÍV , - Ă , pozitivi , - e , adj . l . Care se întemeiază pe experiență , pe fapte , pe realități ; p . ext . care are un caracter de certitudine ; cert , adevărat , real , sigur . 2. ( Despre oameni ) Realist , cu spirit practic . 3. Care este mai mare decât zero sau egal cu zero ; care se notează în scris cu semnul plus ( + ) . Număr pozitiv . Temperatură pozitivă . 4. ( Despre analize medicale ) Care confirmă prezența în organism a unui anumit agent patogen . 5. ( Log . ; despre noțiuni , raționamente ) Care afirmă ceva . 6. ( în sintagma ) Probă ( sau imagine etc . ) pozitivă = ( și substantivat , n . ) copia unui negativ fotografic care redă ca în realitate părțile luminoase și cele întunecate ale obiectului fotografiat . 7. ( Gram . ; în sintagma ) Grad pozitiv ( și substantivat , n . ) = formă a adjectivului sau a adverbului cu ajutorul căruia se exprimă însușirea unui obiect sau a unui proces privite izolat , fără referire la alte obiecte sau
PRECIPITÁ , precípit , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să se desfășoare sau a se desfășura într - un timp mai scurt sau într - un ritm mai rapid decât cel obișnuit sau decât cel așteptat ; a ( se ) grăbi , a ( se ) zori . 2. Tranz . A provoca ( cu ajutorul unei reacții chimice ) depunerea unei substanțe dizolvate într - un
PREFIXÁL , - Ă , prefixali , - e , adj . ( Despre formații lexicale derivate ) Format cu ajutorul unui prefix , care conține un prefix ; ( despre elemente derivative ) cu caracter de
PREFIXOIDÁL , - Ă , prefixoidali , - e , adj . Format cu ajutorul unui prefixoid ; care conține un prefixoid ; ( despre elemente derivative ) cu caracter de prefixoid . [ Pr . : - xo - i - ] - Prefixoid + suf . -
PRESÓR , - OÁRE , presori , - oare , subst . 1. S . n . Tijă verticală cu picioruș care ține presat materialul pe placa mașinii de cusut . 2. S . m . și f . Persoană specializată în prelucrarea materialelor cu ajutorul
PREZUMȚIÓS , - OÁSĂ , prezumțioși , - oase , adj . ( Livr . ) Care are o încredere exagerată în calitățile , în forțele proprii ( și disprețuiește ajutorul și experiența altora ) ; încrezut , înfumurat . [ Pr . : - ți -
... PRIÍNȚĂ , priințe , s . f . ( Pop . ) 1. Atitudine favorabilă ; bunăvoință , simpatie , prietenie . 2. Folos , ajutor