Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCUPAT

 Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 595 pentru OCUPAT.

STEREOMETRIE

STEREOMETRÍE s . f . Ramură a geometriei care se ocupă cu măsurarea volumului corpurilor solide . [ Pr . : - re -

 

STEREOSCOPIE

STEREOSCOPÍE s . f . Ramură a opticii care se ocupă cu procedeele de înregistrare și de redare a imaginilor în relief și cu studiul proprietăților optico - mecanice ale instrumentelor folosite în acest scop . [ Pr . : - re -

 

STEREOTOMIE

STEREOTOMÍE s . f . Ramură a tehnicii care se ocupă cu metodele de tăiere , de fasonare și de îmbinare a elementelor unei construcții . [ Pr . : - re -

 

STIVUITOR

STIVUITÓR , - OÁRE , stivuitori , - oare , s . m . și f . Muncitor care se ocupă cu stivuirea ; stivator . [ Pr . : - vu - i - ] - Stivui + suf . -

 

STRATEGIE

STRATEGÍE s . f . Parte componentă a artei militare , care se ocupă cu problemele pregătirii , planificării și ducerii războiului și operațiilor

 

STRIGOI

... neajunsuri celor pe care îi întâlnește ; p . ext . om născut într - o zodie nefavorabilă , care s - ar afla în legătură cu diavolul și s - ar ocupa

 

STURIONICULTURĂ

STURIONICULTÚRĂ s . f . Ramură a pisciculturii care se ocupă cu reproducerea dirijată și cu creșterea sturionilor . [ Pr . : - ri - o - ] - Sturion +

 

SUPRAORDONAT

SUPRAORDONÁT , - Ă , supraordonați , - te , adj . Care ocupă un loc superior într - o clasificare sau într - o

 

SURDOPEDAGOGIE

SURDOPEDAGOGÍE s . f . Ramură a pedagogiei speciale care se ocupă de educarea și de instruirea persoanelor cu deficiențe de auz . - Surd +

 

TĂIETOR

TĂIETÓR , - OÁRE , tăietori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care taie ; tăios ; ascuțit . 2. S . f . Plantă erbacee cu frunze păroase de culoare verde închis și cu flori galbene , folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor ( Inula hirta ) . 3. S . n . Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc ; tăiș ( 2 ) ; ( în trecut ) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților la moarte . 4. S . m . Muncitor care se ocupă cu tăierea diferitelor materiale în industrie sau cu sacrificarea animalelor la abator . [ Pr . : tă - ie - ] - Tăia + suf . -

 

TACTIC

TÁCTIC , - Ă , tactici , - ce s . f . , adj . I. S . f . 1. Parte componentă a artei militare care se ocupă de studiul , organizarea , pregătirea și ducerea luptei pentru a îndeplini cu maximum de eficacitate scopurile fixate . 2. Știința de a determina , pentru o perioadă relativ scurtă , linia de conduită a unei mișcări sociale sau a unui partid politic , în funcție de împrejurările social - politice din acea perioadă și pentru realizarea unui obiectiv fundamental . II. Adj . Care ține de tactică ( I ) , privitor la tactică ; conform cu o anumită

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>