Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OS
Rezultatele 521 - 530 din aproximativ 970 pentru OS.
CRENGURÓS , - OÁSĂ , crenguroși , - oase , adj . ( Rar ) Crengos . - Creangă + suf . -
CREPITÁȚIE , crepitații , s . f . ( Med . ) Zgomot patologic repetat , produs de ciocnirea a două oase fracturate , de frecarea aerului când pătrunde în plămânii bolnavi
... CROȘÉTĂ , croșete , s . f . 1. Ac lung de metal , de os , de material plastic etc . cu vârful îndoit ca un cârlig , utilizat la mașinile de tricotat sau pentru croșetat , împletit etc . 2. Unealtă alcătuită dintr - o ...
CROITÓR , croitori , s . m . 1. Meseriaș sau muncitor care croiește și coase haine . 2. Insectă mare , de culoare neagră , cu antene lungi , care trăiește mai ales pe stejar , degradând lemnul ( Cerambyx cerdo ) . 3. Mușchi lung al coapsei , situat între osul iliac și fața internă a tibiei ( prin a cărui contracție se produce încrucișarea picioarelor ) . [ Pr . : cro - i - ] - Croi ^2 + suf . -
CUARȚÓS , - OÁSĂ , cuarțoși , - oase , adj . Care conține
... CÚBITUS s . n . Os
CUPERÓS , - OÁSĂ , cuperoși , - oase , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care suferă de cuperoză . - După fr .
CURAJÓS , - OÁSĂ , curajoși , - oase , adj . Plin de curaj ; îndrăzneț , ferm . [ Var . : curagiós , - oásă
CUVIINCIÓS , - OÁSĂ , cuviincioși , - oase . adj . 1. Care respectă regulile bunei cuviințe , care corespunde acestor reguli ; decent , politicos ; cuvios ( 2 ) . 2. ( Înv . ) Potrivit , corespunzător , convenabil . [ Pr . : - vi - in - ] - Cuviință + suf . -
DEȘÉRT , - ÁRTĂ , deșerți , - arte , ( 1 ) adj . , deșerturi , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care nu conține nimic în interior ; gol . 2. ( Despre terenuri , țări , regiuni ) Lipsit de vietăți și de vegetație ; pustiu . 3. Fig . Lipsit de temei ; amăgitor . 4. Fig . Fără rezultat ; nefolositor , zadarnic . II. S . n . 1. Spațiu gol ; pustietate . 2. Regiune cu climă aridă , cu ploi extrem de puține , în care viața vegetală și animală este foarte redusă , iar populația foarte rară ; pustiu ; 3. ( În limbajul bisericesc ; în expr . ) A lua în deșert = a batjocori ; a nesocoti . 4. ( Pop . ) Partea scobită a corpului la animale cuprinsă între ultima coastă și osul
DECALCIFIÉRE , decalcifieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) decalcifia și rezultatul ei . 1. Demineralizare a țesutului osos și a dinților , urmată de scăderea rezistenței oaselor și de deformări ale acestora . 2. Operație de eliminare a sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire . [ Pr . : - fi - e - - Var . : decalcificáre s . f . ] - V.