Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂCUT
Rezultatele 521 - 530 din aproximativ 3497 pentru FĂCUT.
ȘÚBEREC , șuberece , s . n . ( Reg . ) Specialitate dobrogeană de plăcintă , asemănătoare cu scovarda , făcută din aluat nedospit umplut cu brânză sau cu carne bine condimentată și prăjită în
ȘÚIER , șuiere , s . n . 1. Zgomot caracteristic , ascuțit și puternic , pe care îl fac vântul , furtuna , vijelia ; șuierătură . 2. Zgomot ascuțit produs de anumite corpuri care se deplasează , se mișcă , se învârtesc sau spintecă aerul cu iuțeală ; șuierătură . 3. Sunet ascuțit , strident și prelung produs cu ajutorul unui instrument special ( signal , sirenă etc . ) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete ; șuierătură . 4. Sunet sau țipăt ( ascuțit ) scos de unele animale și păsări ; șuierătură . [ : Pr . : șu -
ȘUIERÁT^2 , - Ă , șuierați , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Cu un timbru strident , ascuțit [ Pr . : șu - ie - ] - V. șuiera . ȘUIERÁT^1 , șuierături , s . n . Faptul de a șuiera ; zgomot specific făcut de cineva sau de ceva care șuieră . [ Pr . : șu - ie - ] - V.
... ȘULÁR , șulare , s . n . Cusătură provizorie cu împunsături rare ; însăilătură ; ață cu care se face
... ȘURUBÁR , șurubari , s . m . 1. ( Reg . ) Meseriaș care face
... ȘVĂBOÁICĂ , șvăboaice , s . f . Femeie care face
... f . Nume generic dat coloniștilor germani , francezi , italieni , spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania , prin sec . XVIII ; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști . 2. Adj . Care aparține șvabilor ^2 ( 1 ) , privitor la șvabi ^2 . ȘVAB ^1 , șvabi , s . m . Numele a două ...
ȘVARȚ , șvarțuri , s . n . ( Astăzi rar ) Băutură fierbinte făcută din boabe de cafea prăjite și râșnite , trecută prin filtru și îndulcită ; filtru . [ Var . : șfarț s .
... ȚÂNȚÁR^2 , țânțari , s . m . ( La pl . ) Nume dat populației aromâne din Macedonia de populația slavă localnică ; ( și la sg . ) persoană care face parte din această populație . - Et . nec . ȚÂNȚÁR^1 , țânțari , s . m . Numele mai multor insecte din ordinul dipterelor , cu corpul și cu picioarele lungi ] si ...
... ȚĂNDĂRÍ , țăndăresc , vb . IV . Tranz . A face
... ȚĂRĂNÍST , - Ă , țărăniști , - ste , adj . , s . m . 1. Adj . ( Rar ) Care se face