Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUIT

 Rezultatele 521 - 530 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUIT.

UVERTURĂ

UVERTÚRĂ , uverturi , s . f . Compoziție muzicală pentru orchestră , concepută ca introducere la o operă , la un oratoriu , la o suită instrumentală etc . sau ca o lucrare independentă ( alcătuită din trei

 

VERANDĂ

VERÁNDĂ , verande , s . f . Galerie exterioară ( balcon sau terasă acoperită ) , închisă adesea cu pereți având numeroase ferestre , care alcătuiește anexa unei

 

VERIGĂ

VERÍGĂ , verigi , s . f . 1. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc un lanț . 2. Inel de metal , de material plastic etc . , de diferite mărimi , cu numeroase întrebuințări tehnice ( ca element de fixare ) . 3. ( Pop . ) Verighetă . 4. ( Reg . ) Fiecare dintre segmentele inelare care formează toracele albinei . 5. ( Reg . ) Braț de apă care împrejmuiește un ostrov . 6. ( În sintagma ) Verigă de rod = cuplu format dintr - o coardă de rod și un cap , care se lasa la tăierea viței de

 

VERTEBRAL

VERTEBRÁL , - Ă , vertebrali , - e , adj . Care ține de vertebre , privitor la vertebre , alcătuit din vertebre ; de sau din

 

VINTIR

VINTÍR , vintire , s . n . Unealtă de pescuit alcătuită dintr - o plasă întinsă pe mai multe cercuri . [ Var . : vintíl , s .

 

VIOARĂ

VIOÁRĂ^3 , viori , s . f . Instrument muzical alcătuit dintr - o cutie de rezonanță , având întinse pe una din fețe patru coarde , care vibrează când sunt atinse cu arcușul sau când sunt ciupite ; violină , scripcă . [ Pr . vi - oa - - Pl . și : vioare ] VIOÁRĂ^2 , vioare , s . f . ( Bot . ; reg . ) 1. Toporaș . 2. Compus : vioară - roșie = micsandră . [ Pr . : vi - oa - ] VIOÁRĂ^1 , vioare , adj . ( Pop . ; despre ape curgătoare ) Limpede , cristalin ,

 

VITRALIU

VITRÁLIU , vitralii , s . n . Fereastră alcătuită din bucăți de sticlă colorate sau pictate , montate într - o rețea de rame metalice . [ Var . : vitrái s .

 

VOLUM

VOLÚM , volume , s . n . I. 1. Spațiu pe care îl ocupă un corp . 2. Masă de apă debitată de o fântână , de un izvor , un râu , un fluviu . 3. Cantitate de bunuri economice ; proporțiile unei activități . 4. Forță , intensitate , amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical . II. Carte ( legată sau broșată ) având în genere mai mult de zece coli de tipar ; fiecare dintre cărțile care alcătuiesc împreună o lucrare unitară ; tom . [ Pl . și : ( înv . )

 

VOMER

VOMÉR , vomere , s . n . Os lat nepereche care alcătuiește scheletul osos al nasului și care desparte fosele

 

XILEM

XILÉM s . n . ( Bot . ) Țesut lemnos alcătuit din vase

 

XILOFON

XILOFÓN , xilofoane , s . n . Instrument muzical de percuție , alcătuit dintr - un sistem de plăci de lemn acordate diferit , care vibrează și emit sunete când sunt lovite cu niște ciocănele de lemn , de stcilă sau de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>