Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUIT

 Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUIT.

TURBOPOMPĂ

TURBOPÓMPĂ , turbopompe , s . f . Agregat alcătuit dintr - o pompă ( în general cu rotor ) și o turbină care o antrenează , folosit la

 

TURBOVENTILATOR

TURBOVENTILATÓR , turboventilatoare , s . n . Agregat alcătuit dintr - un ventilator și o turbină care îl antrenează , folosit pentru realizarea tirajului forțat la locomotiva cu

 

TURNA

TURNÁ^2 , turnez , vb . I . Tranz . A înregistra succesiv pe peliculă , cu un aparat de luat vederi , secvențele care alcătuiesc un film cinematografic ; p . gener . a realiza sau a participa la realizarea unui film cinematografic . TURNÁ^1 , torn , vb . 1 ,

 

ULTRABAZIC

ULTRABÁZIC , - Ă , ultrabazici , - ce , adj . ( Min . ; despre roci eruptive ) Care este sarac în silice și alcătuit în special din olivină sau din

 

UMBRELĂ

UMBRÉLĂ , umbrele , s . f . Obiect alcătuit dintr - o pânză care se poate strânge sau întinde ( în forma unei calote sferice ) prin intermediul unor spițe metalice fixate radial pe un baston , destinat să apere de ploaie sau de

 

UNDIȚĂ

ÚNDIȚĂ , undițe , s . f . Unealtă de pescuit alcătuită dintr - o vargă flexibilă de care este legată o sfoară , un fir de material plastic etc . , având la capăt un cârlig ascuțit și îndoit , în care se pune momeala pentru a prinde peștele : p . restr . cârligul acestei

 

UNIONAL

UNIONÁL , - Ă , unionali , - e , adj . Care aparține unei uniuni , privitor la o uniune , care alcătuiește o uniune . [ Pr . : - ni - o - ] - Uniune + suf . -

 

UNITATE

UNITÁTE , unități , s . f . 1. Numărul unu . 2. Însușirea a tot ce constituie un întreg indivizibil . 3. Coeziune , omogenitate , solidaritate , unire ; tot unitar , indivizibil . 4. Cea mai mică formație , organizație economică , administrativă , militară , sanitară etc . care alcătuiește un întreg și acționează după un plan

 

URECHE

URÉCHE , urechi , s . f . I. 1. Fiecare dintre cele două organe ale auzului și echilibrului , așezate simetric de o parte și de cealaltă a capului omului și mamiferelor , alcătuite dintr - o parte externă , una mijlocie și una internă . 2. Fig . Facultatea de a auzi ; simțul auzului ; auz . II. ( Pop . ) Organul respirator al peștilor ; branhie . III. P . anal . 1. Gaura acului ( prin care se petrece ața sau sfoara ) . 2. Cheotoarea de piele sau de pânză care se coase la marginea posterioară de sus a ghetelor sau a cizmelor , cu ajutorul căreia se trage încălțămintea în picior . 3. Toartă ; inel , belciug . 4. ( La pl . ) Porțiune ieșită în afară dintr - o lucrare de zidărie , amenajată pentru a ușura fixarea unui toc de fereastră sau de ușă , pentru a susține un ornament

 

URZI

... a începe țesutul . 2. Fig . A funda , a întemeia ; a clădi ; a concepe , a alcătui

 

UVERTURĂ

UVERTÚRĂ , uverturi , s . f . Compoziție muzicală pentru orchestră , concepută ca introducere la o operă , la un oratoriu , la o suită instrumentală etc . sau ca o lucrare independentă ( alcătuită din trei

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>