Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCUPAT

 Rezultatele 501 - 510 din aproximativ 595 pentru OCUPAT.

SEMAFORIST

SEMAFORÍST , - Ă , semaforiști , - ste , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu întreținerea sau cu mânuirea unui

 

SEMANTIC

SEMÁNTIC , - Ă , semantici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studierea sensurilor cuvintelor și a evoluției acestor sensuri ; semasiologie , semantism . 2. ( Log . ) Teoria interpretării unui anumit sistem formalizat prin alt sistem formalizat . II. Adj . Care ține de semantică ( I 1 ) , care se referă la sensurile cuvintelor ;

 

SEMIOLOGIE

SEMIOLOGÍE s . f . 1. Parte a medicinii care se ocupă cu descrierea simptomelor și a semnelor diferitelor boli , precum și a metodelor de a le pune în evidență și de a le diagnostica ; simptomatologie . 2. Știință care studiază semnele întrebuințate în cadrul vieții sociale ; semiotică . [ Pr . : - mi -

 

SEMIOTIC

SEMIÓTIC , - Ă , semiotici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Semiologie ( 2 ) . 2. Ramură a logicii simbolice ( matematice ) care se ocupă cu studiul general al semnelor . II. Adj . Referitor la semiotică ( I ) , de semiotică . [ Pr . : - mi -

 

SERICICULTOR

SERICICULTÓR , - OÁRE , sericicultori , - oare , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu

 

SEROLOGIE

SEROLOGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studiul serurilor terapeutice , specifice sau nespecifice ; capitol al imunologiei care cuprinde studiul metodelor pentru punerea în evidență a anticorpilor din serul sangvin , precum și studiul antigenelor microbiene și celulare și a toxinelor . 2. Studiu de laborator care constă în analizarea modificărilor serice din cursul diferitelor

 

SFRAGISTIC

SFRAGÍSTIC , - Ă , sfragistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu studierea , descrierea și explicarea sigiliilor folosite în actele publice și particulare ; sigilografic . 2. Adj . Referitor la sfragistică ( 1 ) , de

 

SIDERURGIE

SIDERURGÍE s . f . 1. Ansamblu de operații constând în extragerea fierului , elaborarea aliajelor sale , precum și în prelucrarea acestora ( pentru laminare și forjare ) ; metalurgia fierului . 2. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor lui și cu studiul metodelor siderurgiei (

 

SIGILOGRAFIE

SIGILOGRAFÍE s . f . Disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu studierea sigiliilor ;

 

SILVICULTURĂ

SILVICULTÚRĂ s . f . Știință care se ocupă cu studiul culturii , amenajării și exploatării pădurilor ; ramură a economiei forestiere care cuprinde amenajarea și protecția patrimoniului forestier , asigurând materia primă pentru industria

 

SILVOTEHNICĂ

SILVOTÉHNICĂ s . f . Parte a silviculturii care se ocupă cu tehnica creării și a creșterii arboreturilor în vederea realizării obiectivelor economiei forestiere . - Silvo - +

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>