Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VITEAZĂ

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 60 pentru VITEAZĂ.

SUGERE

SÚGERE , sugeri , s . f . 1. ( Rar ) Acțiunea de a suge și rezultatul ei ; supt . 2. Atracție a unei nave spre mal sau spre o navă mai mare care trece prin apropiere , datorită variațiilor de presiune create la viteze mari în vecinătatea

 

TAHIMETRU

TAHIMÉTRU , tahimetre , s . n . 1. Instrument topografic alcătuit dintr - un dispozitiv special , care permite determinarea pe cale optică a distanței până la un punct vizat , prin citire cu ajutorul unei mire așezate în acest punct . 2. Aparat folosit pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de

 

TERMOANEMOMETRU

TERMOANEMOMÉTRU , termoanemometre , s . n . Aparat pentru determinarea vitezei vântului prin măsurarea rezistenței electrice a unui filament încălzit . [ Pr . : - mo -

 

TRANSLAȚIE

TRANSLÁȚIE , translații , s . f . Deplasare a unei figuri plane sau a unui corp astfel încât toate punctele figurii sau ale corpului să aibă în orice moment viteze egale și paralele și să descrie traiectorii

 

TURBOSTATOREACTOR

TURBOSTATOREACTÓR , turbostatoreactoare , s . n . Motor cu reacție rezultat din combinația unui statoreactor și a unui turboreactor în vederea atingerii unor viteze de zbor de ordinul machilor . [ Pr . : - re -

 

VIBROMETRU

VIBROMÉTRU , vibrometre , s . n . ( Fiz . ) Instrument de măsurare a vitezei sau accelerației vibratorii a unui

 

VITEZĂ

VITÉZĂ , viteze , s . f . 1. Rapiditate în deplasare ; iuțeală , repeziciune . 2. Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgerea acestui spațiu ; raportul dintre variația unei mărimi și timpul în care se produce această

 

VITEZOMAN

VITEZOMÁN , vitezomani , s . m . Șofer cu mania

 

VITEZOMETRU

VITEZOMÉTRU , vitezometre , s . n . Instrument pentru măsurarea vitezei de deplasare a unui vehicul rutier . - Viteză + metru ( după barometru , manometru

 

VOINIC

... VOINÍC , - Ă , voinici , - ce s . m . , adj . I. S . m . 1. Tânăr bine făcut , chipeș , curajos , viteaz

 

<<< Anterioarele