Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UZA
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 67 pentru UZA.
RABLAGÍT , - Ă , rablagiți , - te , adj . ( Fam . ; despre obiecte ) Învechit , uzat , deteriorat ; ( despre ființe ) slăbit de puteri , cu sănătatea zdruncinată ; ramolit . [ Var . : răblăgít , - ă , adj . ] - V.
RABLIONÉTĂ , rablionete , s . f . ( Fam . și depr . ) Automobil vechi , uzat . [ Pr . : - bli -
REȘAPÁ , reșapéz , vb . I . Tranz . A reconstitui banda de rulare a unei anvelope uzate prin adăugarea unui nou strat de cauciuc pe
REGENERÁ , regenerez , vb . I . 1. Refl . ( Despre organe sau țesuturi ) A se reface . 2. Tranz . și refl . Fig . A reveni sau a face să revină la viață nouă ; a ( se ) primeni , a ( se ) înnoi , a ( se ) înviora . 3. Tranz . A readuce în condiții de folosire un material uzat , prin procedee care redau materialului ( o parte din ) proprietățile lui
REGENERATÓR , - OÁRE , regeneratori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care regenerează ; înnoitor . 2. S . n . Sistem tehnic care servește la regenerarea unui material
REPARÁȚIE , reparații , s . f . 1. Ansamblu de operații efectuate asupra unui lucru stricat , uzat , defectat , pentru a - l menține sau a - l readuce în starea normală de funcționare . 2. ( Jur . ) Acoperire a unui prejudiciu de către persoana răspunzătoare de pricinuirea lui , despăgubire a unei
... refl . A ( se ) distruge printr - o acțiune lentă și îndelungată de măcinare , de frecare ; a ( se ) toci , a ( se ) uza printr - o întrebuințare îndelungată . 5. Refl . Fig . ( Rar ) A se ciopli , a se șlefui ; a căpăta maniere , a ...
ROS , ROÁSĂ , roși , roase , adj . 1. Distrus ( la suprafață ) prin acțiunea lentă a unui agent exterior ; uzat , deteriorat ; subțiat , măcinat . 2. Fig . Mâncat , măcinat , consumat , chinuit de . . . - V.
RUGINITÚRĂ , ruginituri , s . f . Obiect ruginit ; p . ext . lucru vechi , uzat , lipsit de valoare ; rugină ( I 2 ) . - Rugini + suf . -
SCÁMĂ , scame , s . f . 1. Fir subțire și scurt , destrămat dintr - o țesătură ( de bumbac , de lână sau de mătase ) . 2. ( Înv . ; cu sens colectiv ) Fire destrămate dintr - o pânză uzată , scămoșate și întrebuințate la pansamente , în loc de vată sau tifon . 3. ( La pl . ) Puf al unor plante . - Et . nec . Cf . lat . %
SCROÁMBĂ , scroambe , s . f . ( Reg . ; mai ales la pl . ) Cizmă grosolană sau nepotrivită pe picior ; încălțăminte foarte uzată . [ Var . : scrábă , șcrábă s .