Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEMPORAR

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 103 pentru TEMPORAR.

FLUCTUAȚIE

FLUCTUÁȚIE , fluctuații , s . f . Abatere foarte mică , întâmplătoare și temporară față de o anumită stare ;

 

FRIGIDER

FRIGIDÉR , frigidere , s . n . Dulap de construcție specială echipat cu un agregat frigorigen , care menține o temperatură scăzută produsă cu ajutorul energiei electrice , a gazului metan sau a unui combustibil lichid , destinat răcirii și păstrării temporare a alimentelor și a produselor ușor

 

GAGIST

... GAGÍST , - Ă , gagiști , - ste , s . m . și f . ( Ieșit din uz ) Actor angajat temporar

 

GAROU

GARÓU , garouri , s . n . Bandă sau tub , de obicei din cauciuc , care servește la întreruperea temporară a circulației sângelui într - o regiune a corpului ( mai ales la braț ) , pentru a preveni sau a înlătura o

 

GEPIZI

... GEPÍZI s . m . pl . Populație germanică originară din Scandinavia , care , prin sec . III , a migrat spre sud , fiind stabilită , temporar

 

GHEBOȘA

... GHEBOȘÁ , gheboșez , vb . I . Refl . ( Despre oameni ) A se apleca ( temporar ) de spate , a se încovoia ( din cauza greutății , a unei dureri etc . ) ; a deveni cu spatele arcuit , încovoiat , gârbovit ...

 

GREN

GREN , grenuri , s . n . ( Met . ) Intensificare bruscă și temporară a vântului , însoțită uneori de

 

GRUP

... GRUP , grupuri , s . n . 1. Ansamblu de obiecte , de animale sau de plante asemănătoare , aflate laolaltă . 2. Ansamblu de persoane reunite ( în mod stabil sau temporar ) pe baza unei comunități de interese , de concepții etc . ; grupă , colectiv . 3. ( Mat . ) Mulțime de elemente în care fiecărei perechi de elemente îi corespunde un ...

 

INTERDICT

... INTERDÍCT , interdicte , s . n . Pedeapsă dată în evul mediu de autoritatea bisericii catolice , prin care se interzicea temporar

 

MAGNET

MAGNÉT , magneți , s . m . Minereu de fier care are proprietatea de a atrage materialele feromagnetice ; corp metalic căruia i s - a transmis calitatea , permanentă sau temporară , de a atrage obiectele de

 

MAGNETIZA

... MAGNETIZÁ , magnetizez , vb . I . Tranz . și refl . 1. Tranz . A face ca un corp să capete , permanent sau temporar

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>