Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPERSTIȚIE

 Rezultatele 51 - 55 din aproximativ 55 pentru SUPERSTIȚIE.

VÂNTUI

VÂNTUÍ , pers . 3 vântuiește , vb . IV. 1. Intranz . ( Despre vânt ) A sufla cu putere , vijelios . 2. Tranz . ( În superstiții , subiectul fiind " vântul rău " ) A face pe cineva să înnebunească sau să ologească . - Vânt + suf . -

 

VÂRCOLAC

VÂRCOLÁC , vârcolaci , s . m . I. 1. ( În superstiții ) Ființă fabuloasă fără reprezentare concretă , care mănâncă Luna și Soarele ( provocând fazele Lunii , eclipse etc . ) 2. Strigoi . II. Peștișor artificial de metal , întrebuințat ca nadă la pescuitul cu undița . [ Var . : vârcoláci , vârcolág , vârgolág , vârcolíc s .

 

VRĂJI

VRĂJÍ , vrăjesc , vb . IV . 1. Intranz . ( În basme și în superstiții ) A face vrăji . 2. Tranz . A transforma în mod miraculos lucrurile înconjurătoare . 3. Tranz . Fig . A încânta , a

 

VRĂJIT

VRĂJÍT , - Ă , vrăjiți , - te , adj . 1. ( În basme și în superstiții ) Aflat sub puterea unei vrăji ; fermecat . 2. Fig . Plin de farmec ; încântător , fermecător ,

 

VRAJĂ

VRÁJĂ , vrăji , s . f . 1. ( În basme și în superstiții ) Acțiunea de a vrăji și rezultatul ei ; transformare miraculoasă a lucrurilor ; mijloace magice întrebuințate pentru aceasta ; farmec , vrăjitorie . 2. Atmosferă de încântare , de farmec , de

 

<<< Anterioarele