Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBSTANȚĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 1104 pentru SUBSTANȚĂ.
... LIPÍCI , lipiciuri , ( 1 , 3 ) s . n . lipici , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Materie , substanță care servește la lipit ( hârtia ) ; clei . 2. S . m . Nume dat mai multor plante erbacee care secretă o substanță lipicioasă . 3. S . n . Fig . ( Pop . și fam . ) Ceea ce atrage , încântă sau seduce în făptura sau felul de a fi al cuiva ...
... MATÉRIE , materii , s . f . 1. ( În filozofia materialistă ) Substanță concepută ca bază a tot ceea ce există ; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată ...
MÍNĂ^3 , mine , s . f . Veche monedă grecească de aur sau de argint , a cărei valoare era egală cu o sută de drahme . MÍNĂ^2 , mine , s . f . Expresie a feței ; fizionomie , chip , înfățișare . MÍNĂ^1 , mine , s . f . 1. Loc subteran cu zăcăminte de substanțe minerale utile ; complex de lucrări , de instalații în subteran și la suprafață , destinate exploatării , cu ajutorul puțurilor și galeriilor , a unui zăcământ de substanțe minerale utile ; subteran , baie ^2 . 2. Armă explozivă care se așază pe pământ sau în pământ , în apă etc . și care explodează la atingere sau la comandă . 3. Bucată subțire cilindrică sau prismatică de grafit sau din alt material , folosită la confecționarea
MINERALIZÁȚIE , mineralizații , s . f . 1. Cantitate de substanțe minerale , de săruri etc . dizolvate într - o apă subterană . 2. Acumulare de substanțe minerale care se poate realiza , fie prin depuneri din soluții în crăpăturile , golurile și porii rocilor , fie prin înlocuirea chimică parțială sau totală a rocilor ; mineralizare (
MIRÓS , mirosuri , ( 1 , 2 ) ( 3 ) miroase , s . n . l . Unul dintre cele cinci simțuri cu care sunt înzestrați oamenii și unele animale , prin care organismul primește informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe care emană vapori ; capacitate de a percepe și deosebi aceste emanații ; olfacție . 2. Emanație plăcută sau neplăcută pe care o exală unele corpuri ; proprietate a unor substanțe de a produce asemenea emanații ; senzație pe care o produce această emanație asupra simțului olfactiv . 3. ( Mai ales la pl . ) Condiment , mirodenie . [ Acc . și :
... MISCÍBIL , - Ă , miscibili , - e , adj . ( Despre substanțe ) Care poate forma ( împreună cu altă substanță
... MIXTÚRĂ , mixturi , s . f . 1. ( Livr . , depr . ) Amestec de elemente eterogene ; amestecătură . 2. Substanță , material , amestec etc . preparate prin amestecarea mai multor substanțe , materiale etc . , de obicei lichide sau granulare . 3. ( Muz . ) Sunet deosebit obținut la orgă prin producerea ...
... MOLECÚLĂ , molecule , s . f . Cea mai mică parte dintr - o substanță
NUCLÉU , nuclee , s . n . 1. ( Fiz . ) Particulă centrală a unui atom alcătuită din protoni și neutroni , purtătoare de sarcini electrice pozitive , în care este concentrată aproape toată masa atomului . 2. ( Chim . ) Ciclu de atomi sau ansamblu de cicluri de atomi alipite , care formează scheletul moleculelor unei substanțe și care rămâne neschimbat la toți derivații substanței respective . 3. ( Biol . ) Element constitutiv al celulei organice , de formă sferică sau ovoidală , situat în plasmă , având o structură proprie și îndeplinind funcții însemnate în viața celulei . 4. Fig . Element esențial , central al unui lucru , al unei
OMNIVÓR , - Ă , omnivori , - e , adj . , s . m . și f . ( Animal ) care se hrănește atât cu substanțe vegetale , cât și cu substanțe animale ; ( animal ) care mănâncă de
... două elemente aparținând unor figuri geometrice între care există o corespondență determinată ) Care corespunde , care se află în corespondență . Laturi omoloage . 2. Adj . ( Despre o substanță organică ) Care are o structură chimică diferită de structura altei substanțe prin prezența unei grupe în care carbonul se află în combinație cu doi atomi ...