Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROȘCATĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 71 pentru ROȘCATĂ.
... RÓȘCĂ subst . ( Rar ) Persoană cu părul roșcat
ROȘCÁT , - Ă , roșcați , - te , adj . Cu reflexe
... RÓȘU , - IE , roșii , adj . , subst . I. Adj . 1. De culoarea sângelui . 2. Roșcat , roșcovan , arămiu . 3. De culoare rumenă aprinsă . 4. ( Despre metale ) Înroșit în foc ; incandescent . II. Adj . Fig . Comunist . III. S . n . 1. Una dintre culorile ...
... ROIB , ROÁIBĂ , roibi , roaibe , adj . ( Despre cai ) Cu părul roșcat
RUGÍNĂ , rugini , s . f . I. 1. Substanță brun - roșcată , poroasă , sfărâmicioasă , care se formează prin oxidare pe obiectele de fier . 2. Obiect ( de fier ) vechi , prost întreținut ; ruginitură , rablă . 3. Fig . Idee , teorie , mentalitate înapoiată , învechită . II. 1. Boală infecțioasă a plantelor , provocată de ciuperci microscopice , patogene ( Puccinia ) , care se manifestă prin apariția unor pete brune - ruginii pe frunze , pe tulpini sau pe inflorescențe , împiedicând dezvoltarea normală a plantelor . 2. Plantă erbacee cu tulpina netedă , cu frunze lungi , țepoase , având la vârf o inflorescență cu flori mici , brune ; pipirig ( Juncus
RUTÍL s . n . Oxid natural de titan , cristalizat sub formă de cristale prismatice de culoare galben - deschis sau brună - roșcată , care se întâlnește mai ales în rocile metamorfice sau în
SCORȚIȘOÁRĂ s . f . 1. Scoarța aromatică , de culoare roșcată - cenușie , a scorțișorului , folosită drept condiment și în medicină . 2. ( Reg . ) Vopsea roșie ( obținută din lemnul unui arbore exotic ) . - Scoarță + suf . -
STRĂLÚC , străluci , s . m . Insectă din ordinul coleopterelor , de culoare verde sau roșcată , cu luciu metalic specific , cu aripile albastre - verzui , fin punctate ( Aromia
STRÍGĂ , strigi , s . f . 1. ( În superstiții ) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici , ia mana de la vaci etc . 2. Pasăre răpitoare de noapte , de culoare galbenă - roșcată , cu pete brun - închis , care se hrănește mai ales cu șoareci ( Tyto alba guttata ) . 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi , asemănătoare cu un cap de mort , care zboară numai în amurg și care , când este prins , scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt ; cap - de - mort ( Acherontia
TĂMÂIÓS , - OÁSĂ , tămâioși , - oase , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . ( Despre unele varietăți de fructe , în special de struguri ) Care are un gust aromat , asemănător cu aroma de tămâie ; muscat . 2. Adj . , s . f . ( Varietate de viță de vie ) care produce struguri cu boabele sferice , cărnoase , dese și verzi sau violet - roșcate , puternic aromate . 3. S . f . , s . n . Vin făcut din tămâioasă ( 2 ) . - Tămâie + suf . -
TÍGRU , tigri , s . m . Specie de mamifer carnivor din familia felidelor , de talie mare , cu blana de culoare galbenă - roșcată cu dungi negre , transversale , care trăiește în Asia și în insulele Australiei ( Felis