Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RAMIFICAT
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 98 pentru RAMIFICAT.
MADREPÓR , madrepori , s . m . ( La pl . ) Ordin de animale celenterate cu schelet calcaros bine dezvoltat și ramificat , care trăiesc în colonii mari în mările calde ( Madrepora ) ; ( și la sg . ) animal care aparține acestui
MEI subst . 1. S . m . Plantă erbacee din familia gramineelor , cu inflorescența ramificată și cu flori albe - gălbui , folosită ca nutreț pentru vite ; părâng , păsat ( Panicum miliaceum ) ; p . restr . semințele acestei plante , folosite în trecut pentru hrana oamenilor , azi mai ales ca hrană pentru vite și păsări . 2. S . n .
MICÉLIU , micelii , s . n . Sistem de filamente subțiri și ramificate care alcătuiește aparatul vegetativ al majorității
MICSÁNDRĂ , micsandre , s . f . Numele a două plante erbacee din familia cruciferelor , cu tulpina simplă sau ramificată , cu frunzele acoperite cu peri cenușii , cu flori albe , roșii , albastre sau violete , plăcut mirositoare ; micșunea , vioară - roșie ( Matthiola incana și
MIERLÚȚĂ^2 , mierluțe , s . f . Plantă erbacee cu flori albe în formă de steluțe și cu tulpina ramificată , formând tufe dese ( Alsine verna ) . MIERLÚȚĂ^1 , mierluțe , s . f . ( Pop . ) Mierliță . - Mierlă + suf . -
MOÁRTE , morți , s . f . 1. Încetare a vieții , oprire a tuturor funcțiilor vitale , sfârșitul vieții ; răposare ; deces . 2. Omor , ucidere ; crimă , asasinat ; p . ext . măcel , masacru . 3. ( Înv . și pop . ) Mortalitate provocată de un flagel ; p . ext . molimă , epidemie . 4. Ceea ce pricinuiește sau se crede că pricinuiește moarte ( 1 ) . 5. Compuse : moartea - puricelui = plantă erbacee din familia compozitelor , cu tulpină dreaptă , ramificată , păroasă , cu flori gălbui , dispuse în capitule ( Inula conya ) ; ( Med . vet . ; reg . ) moartea - găinilor =
MUȘTÁR s . m . , s . n . 1. S . m . Nume dat mai multor plante erbacee anuale din familia cruciferelor , cu tulpini ramificate , cu flori galbene și cu semințe mici , rotunde ( Brassica , Sinapis ) . 2. S . n . P . restr . Sămânța muștarului ( 1 ) , întrebuințată la prepararea unui condiment picant sau pentru cataplasme contra durerilor nevralgice . 3. S . n . Condiment sub formă de pastă moale , de culoare galbenă - verzuie , obținut prin prelucrarea semințelor descrise mai sus cu adaos de zahăr , sare , acid acetic , cimbru
MUSTUITÓR , mustuitoare , s . n . Unealtă de lemn formată dintr - un băț ramificat la capăt , cu care se zdrobesc strugurii pentru a se obține mustul . [ Pr . : - tu - i - ] - Mustui + suf . -
NERVÚRĂ , nervuri , s . f . 1. Fiecare dintre fasciculele conducătoare liberiene lemnoase care străbat limbul frunzelor și prin care circulă sevă . P . anal . ( Rar ) Fiecare dintre ramificațiile cele mai subțiri ale rădăcinii unui copac . 2. Fiecare dintre fibrele cornoase , ramificate în formă de rețea , care străbat membrana aripii unor insecte . 3. ( La pl . ) Rețea de dungi de altă culoare decât fondul , care dau un aspect marmorat unei suprafețe ; ( și la sg . ) fiecare dintre dungile care formează această rețea . 4. Proeminență pe suprafața interioară sau exterioară a unei piese , a unui organ de mașină etc . , care servește la mărirea rezistenței sau a rigidității piesei , la mărirea suprafeței de schimb de căldură etc . 5. ( Arhit . ) Fiecare dintre mulurile care formează osatura unei bolți ( gotice sau romanice ) ; mulură care conturează și decorează muchiile unei bolți , marginile unei nișe etc . 6. Grindă de beton armat turnată o dată cu planșeul și servind la întărirea acestuia . 7. Fiecare dintre piesele așezate pe axa unei aripi de avion pentru a asigura profilul aripii , a împiedica deformarea ei și a mări rezistență scheletului acesteia . 8. ( De obicei la pl . ) Cută foarte îngustă , cusută ca garnitură ...
OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...
ORÉȘNIȚĂ , oreșnițe , s . f . Plantă erbacee agățătoare , meliferă , cu frunzele terminate printr - un cârcel ramificat , cu florile purpurii , plăcut mirositoare și cu un tubercul comestibil ( Lathyrus tuberosus ) . - Et . nec . Cf . bg . , scr . %ore�