Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLASAT
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 80 pentru PLASAT.
POLÓG^1 , poloage , s . n . 1. ( Pop . ) Cantitate de iarbă ( sau de alte plante ) cosită dintr - o singură mișcare de coasă ; mănunchi de fân sau de grâu secerat ( care urmează să fie adunat sau legat în snopi ) . 2. ( Reg . ) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit ( pentru a se usca ) . 3. ( Reg . ) Iarbă bună de cosit . POLÓG^2 , poloage , s . n . 1. Țesătură țărănească groasă ( impermeabilă ) , lucrată din lână , din in sau din cânepă și folosită ca cergă , pătură , așternut etc . 2. Țesătură fină , folosită mai ales ca draperie ; perdea ; p . ext . baldachin . 3. Acoperitoare specială confecționată din pânză rară sau din plasă de sârmă , folosită împotriva țânțarilor , a muștelor
POMÓJNIC , pomojnici , s . m . Funcționar administrativ din trecut care conducea o plasă ^1 . [ Var . : ( reg . ) pomóșnic s .
... POSTÁ , postez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) așeza , a ( se ) instala , a ( se ) plasa
POSTFÁȚĂ , postfețe , s . f . Text sau comentariu explicativ adresat cititorilor și plasat la sfârșitul unei cărți . - Post ^1 - + față ( după fr .
POSTPÚNERE , postpuneri , s . f . Procedeu sau fenomen gramatical prin care anumite părți de vorbire cu rol de determinant se plasează în frază după părțile de vorbire pe care le determină ( uneori făcând corp comun cu acestea ) ; postpoziție . - V.
POSTPÚS , - Ă , postpuși , - se , adj . ( Lingv . ; despre anumite părți de vorbire ) Plasat în frază după părțile de vorbire pe care le determină ; enclitic . Articol postpus . - V.
PRÉTOR , pretori , s . m . 1. Magistrat roman cu înalte atribuții judiciare ( și care adesea guverna o provincie romană ) . 2. ( În vechea armată ) Persoană numită pe lângă marile unități militare , cu atribuții în poliția administrativă și juridică în timp de război . 3. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Șef al administrației și al poliției într - o plasă , care reprezenta aici puterea
PROSTOVÓL , prostovoale , s . n . Unealtă de pescuit formată dintr - o plasă conică , prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng , formând în apă un sac în care e prins peștele ; năpastă . [ Pl . și :
RÁBIȚ s . n . Plasă de sârmă galvanizată , cu ochiuri mari , folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente . - Et .
RÉȘCĂ , reșce , s . f . Unealtă de pescuit în formă de sac , confecționată din plasă și purtată de pescari în două bărci , folosită la adâncimi mari . - Et .
REȚEÁ , rețele , s . f . 1. Împletitură de fire de ață , de sfoară , de sârmă etc . , lucrată cu ochiuri mari ; plasă , fileu ; p . ext . țesătură rară imitând acest fel de împletitură . 2. Obiect făcut din rețea ( 1 ) . 3. Întăritură în fața tranșeelor sau îngrăditură la un teren făcută din sârmă ghimpată , întinsă între stâlpi susținători . 4. Sistem de conducte , galerii , străzi , drumuri etc . cu multe ramificații și întretăieri . 5. ( Fiz . ) Ansamblu format din mai multe sisteme de linii care se întretaie între ele ; obiect situat la întretăierea acestor sisteme . 6. ( În sintagma ) Rețea hidrografică = totalitatea apelor curgătoare de pe un anumit teritoriu . 7. Ansamblu de instituții , de școli etc . răspândite într - o localitate , într - o regiune etc . 8. ( Zool . ) Unul dintre cele patru compartimente ale stomacului rumegătoarelor , asemănător cu un fagure , cu rol de depozitare și de fărâmițare a furajelor ;