Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIERDERI

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 87 pentru PIERDERI.

LETARGIE

LETARGÍE , letargii , ( rar ) s . f . Stare patologică caracterizată printr - un somn adânc , de lungă durată , și prin pierderea cunoștinței și a capacității de

 

LUXAȚIE

LUXÁȚIE , luxații , s . f . Deplasare a extremităților osoase ale unei articulații din poziția obișnuită , însoțită de pierderea mișcărilor normale ; scrântitură ,

 

MANCO

... MÁNCO s . n . ( Fin . ) Ceea ce lipsește ; spec . lipsă de bani constatată la încheierea unor socoteli ; pierdere

 

MENORAGIE

MENORAGÍE , menoragii , s . f . Afecțiune a uterului , manifestată prin pierderea unei cantități excesive de sânge în timpul

 

MERCAPTAN

MERCAPTÁN , mercaptani , s . m . Derivat organic al hidrogenului sulfurat , cu miros neplăcut , folosit în odorizarea gazelor combustibile spre a semnala pierderile accidentale de gaz ;

 

NARCOZĂ

NARCÓZĂ , narcoze , s . f . Stare caracterizată prin pierderea cunoștinței , relaxare musculară , diminuarea sensibilității și a reflexelor , provocată artificial prin acțiunea substanțelor narcotice asupra centrilor nervoși , în special în intervențiile

 

NEBUNIE

... NEBUNÍE , nebunii , s . f . 1. Pierdere a judecății din cauza unei boli mintale ; demență , alienație mintală . 2. Lipsă de judecată dreaptă , de minte , de cumpănire ; nechibzuință , nesocotință , prostie . 3 ...

 

NEGLIJABIL

... NEGLIJÁBIL , - Ă , neglijabili , - e , adj . Care poate fi lăsat la o parte sau trecut cu vederea ( fără nici o pierdere

 

NEMÂNGÂIAT

NEMÂNGÂIÁT , - Ă , nemângâiați , - te , adj . Care nu - și poate găsi mângâiere în urma unei dureri , pierderi etc . suferite ; neconsolat , inconsolabil ; p . ext .

 

NESIMȚIRE

... NESIMȚÍRE s . f . 1. Pierdere a cunoștinței ; leșin . 2. Lipsă de bun - simț : purtare a celui nesimțit ^2 ( 1 ) . 3. Indiferență , răceală ; lipsă de sensibilitate . - Ne ...

 

ODORIZANT

ODORIZÁNT , odorizanți , s . m . Compus chimic cu miros puternic , folosit pentru a da miros gazelor combustibile ( inodore ) în scopul detectării pierderilor accidentale de gaze din conducte , din recipiente

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>